Întrebată cum se face că, în cazul lui Sebastian Ghiţă, judecătorii au luat în discuţie abia după o săptămână de la dispariţie cererea de eliberare a unui mandat de arestare, deşi era vorba de un inculpat penal în patru dosare, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus că, din punctul ei de vedere, a existat celeritate.
„Nu am de gând să comentez nimic pe acest aspect, dar v-aş ruga să nu generalizaţi o situaţie punctuală care a intervenit într-un anumit context, la toate dosarele. Din punctul meu de vedere, a existat celeritate în soluţionarea cazului în condiţiile în care o cerere a fost introdusă pe rolul Înaltei Curţi exact în ultima zi lucrătoare a anului 2016, a urmat apoi ziua nelucrătoare a anului 2017 şi la un interval relativ scurt, a avut loc judecata acelui proces. Există complet de urgenţă, numai că acel complet are competenţe limitate, nu poate judeca procese deja repartizate unor complete de judecată şi numai acel complet avea competenţă de a se pronunţa”, a spus Cristina Tarcea, potrivit news.ro.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiţă, înlocuind controlul judiciar pe cauţiune, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.
Sebastian Ghiţă a fost dat joi în urmărire naţională, iar vineri procurorii DNA au cerut instanţei supreme să emită pe numele fostului deputat un mandat de european de arestare şi să fie dat în urmărire internaţională, după ce Poliţia Judeţeană Prahova a anunţat că acesta nu a fost găsit în ţară.
Mandatul de arestare a fost emis în lipsă, pentru că Sebastian Ghiţă este dispărut din 21 decembrie 2016, şi va fi pus în executare imediat după ce fostul deputat va fi găsit, întrucât decizia nu este definitivă, dar este executorie.