Şefa ÎCCJ vrea desecretizarea protocoalelor SRI-justiţie. Solicitarea, pe ordinea de zi a Plenului CSM

Cristina Tarcea susţine că, referitor la protocoalele din justiţie cu SRI, CSM ar putea cere desecretizarea şi să ia măsuri în consecinţă.

„Există constituită în Parlament, comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date şi informaţii privind existenţa protocoalelor şi relaţiilor procurorilor, judecătorilor, magistraţilor cu case conspirative. Dacă există aceste informaţii, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora şi să fie transmise CSM pentru a dispune în consecinţă. Dacă informaţiile difuzate în spaţiul public sunt real, urmează să luăm măsurile care se impun, sancţionarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligaţia noastră legală de apărare a independenţei justiţiei. Cu privire la protocoale, în afară de aceste informaţii pe care le putem solicita de la această comisie specială, cred că mai există structuri şi membrii ai corpului magistraţilor, există şi instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica această problemă”, a declarat Cristina Tarcea la CSM, potrivit Mediafax.

Preşedintele instanţei supreme a precizat că este importantă legalitatea acestor documente, aspecte care ar putea fi verificate de Inspecţia Judiciară, fără a fi desecretizate.

„Pe mine, la această oră, nu ma interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine e au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat şi le-au semnat şi dacă au fost sau nu innoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară. Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi popt rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi până nu când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea”

Tarcea a precizat că ar trebui lămurită şi problema arhivei SIPA, cerând şi rezultate de la comisia parlamentară constituită în acest sens, dar şi informaţii Ministerului Justiţiei.

„SIPA este un subiect a apărut, a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această Comisie a acţioat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire al acelaşi subiect, din câte ştiu a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informaţii aflate în posesia comisiei acesteia să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”, a completat preşedintele ÎCCJ.

Cristina Tarcea a precizat că ar trebui ca CSM să solicite CSAT verificarea declaraţiilor magistraţilor cu privire la colaborarea cu serviciile de informaţii.

„Tema ofiţerilor acoperiţi. (…) cred că trebuie să o rezolvăm. Şi această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani, din păcate nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred ă ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”, a spus magistratul în plenul CSM.

Lazăr: Desecretizarea presupune o analiză temeinică

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, la CSM, că desecretizarea protocoalelor este o decizie importantă care presupune o analiză temeinică. Precizarea, după ce ministrul Justiţiei a cerut desecretizarea acordurilor încheiate de parchete cu SRI.

Potrivit lui Lazăr, trebuie ales între binele public, securitatea naţională şi interesul public, având în vedere că în document sunt şi proceduri tehnice de lucru.

„Este o decizie importantă desecretizarea şi ea se va lua de îndată ce se va încheia operaţiunea de analiza temeinică în această problemă. Ca orice altă decizie, Ministerul Public face mai întâi o analiză de legalitate, apoi luăm măsura. Dicutăm de principiu, facem o analiză pentru a vedea dacă există condiţiile legii pentru aceasta”, a declarat Augustin Lazăr.

Procurorul general al României a precizat că aspectele prevăzute de protocolul cu SRI, referitoare la realizarea măsurilor de supraveghere tehnică, încă sunt în vigoare, parţial, însă în legătură cu infracţiuni de securitate naţională.

„Există protocoale, noi tot timpul am lucrat cu toate instituţiile, cu nişte protocoale, care sunt nişte proceduri tehnice de lucru cu instituţiile respective. Având în vedere că este vorba despre informaţii clasificate în fluxul de informaţii dintre instituţiile de informaţii şi Ministerul Public, protocolul a fost înregistrat la informaţii clasificate. Dar ele nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru care reglementează cine, unde se prezintă cu informaţiile clasificate, cui i le predă şi se mai reglementa acel procedeu probator de supravegrete tehnică atunci când SRI-ul avea competenţa să îl pună în aplicare, cu precizarea că acea procedură de lucru, parţial, este în vigoare cu referire la infracţiunea securitatea naţională. Aici va trebui să cântărim dacă acea procedură de lucru făcută publică va fi bun sau nu va fi bună sau dacă o facem publică, ea să prezinte o altă procedură fiindcă noi trebuie să cântărim între bine public, securitatea naţională şi interesul public de a cunoaşte aceste lucruri care sunt dezbătute. Prin urmare, noi nu avem nimic împotrivă dacă hotărăsc instituţiile justiţiei şi nu un politician, care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze”, a spus Augustin Lazăr în plenul CSM.

Procurorul general al României susţine că este în curs o analiză privind temeiul legal de desecretizare, pentru a stabili „şi cum s-ar putea proteja procedurile care trebuie să meargă în continuare, procedurile de lucru, care nu ar trebui făcute public în acest moment, fără să afecteze activitatea investigativă care priveşte securitatea naţională”.

SRI şi-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza protocolul încheiat în 2009 cu Parchetul General.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis, luni, către Parchetul General, o cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, precum şi informaţii despre existenţa acestora.

„În data de 19 martie 2018, ministrul justiţiei, prof. univ. dr. Tudorel TOADER, a solicitat domnului Augustin LAZĂR, Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza prerogativelor constituţionale şi a competenţelor legale, comunicarea următoarelor aspecte:
•dacă şi câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pe de o parte şi Serviciul Român de Informaţii, pe de altă parte;
•data încheierii şi semnatarii respectivelor protocoale;
•demararea procedurii legale de desecretizare a conţinutului acestora”, transmite Ministerul Justiţiei printr-un comunicat de presă.