Şefa meteorologilor, Elena Mateescu, anunţă fenomene extreme: „Nu excludem COD ROŞU de caniculă”

Elena Mateescu anunţă că vor fi zile d efoc pentru România. „De mâine o vreme călduroasă, 34 de grade, cele mai ridicate valori vor fi în est si sud-est. De vineri, vreme caniculară, vom avea peste 36 d egrade Celsius. O uşoară răcorire vom avea sâmbătă, dar de marţi ne va luni valul de căldură, care va rămâne până la finalul lunii iulie”, a spus Elena Mateescu în exckusivitate la România TV. Directorul ANM a adăugat că nu trebuie să excludem alerte de cod roşu de caniculă.

Elena Mateescu, directorul ANM, anunţă că anul agricol e excesiv de secetos, în top 5. Cele mai afectate regiuni sunt: Moldova, Dobrogea, Muntenia, cea mai mare parte a Bărăganului, Banat, Crișana, Maramureș, sudul Olteniei, centrul Transilvaniei.

„Dacă vorbim de perioada în care ne aflăm, sezonul de vară, deja luna iunie, prima lună din vara lui 2022, a adus al doilea cod roșu, cel mai timpuriu pentru caniculă în partea de vest, nord-vest a țării, acolo unde, în data de 30 iunie, ne-am apropiat de recordurile termice ale temperaturilor maxime în această parte a țării. Ne amintim, vara lui 2021 a adus primul cod roșu de caniculă în partea de vest, nord-vest a țării, în data de 24-25 iunie, valorile de 39-40 de grade Celsius înregistrate în această perioadă a anului reprezentând recorduri ale valorilor maxime pentru această parte a țării. Iată că nici anul acesta nu a făcut excepție. În 30 iunie, am avut cod roșu de caniculă pentru 6 județe în partea de vest, nord-vest a țării. Areale din Moldova, Dobrogea și din Bărăgan, centrul Munteniei, sunt caracterizate de valori ale cantităților de precipitații, în cele 10 luni, sub 200 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă 10 litri pe lună. 1 iulie, luna lui Cuptor, a debutat, de asemenea, cu cod roșu pentru aceste zone. Val de căldură persistent instalat încă din 29 iunie până în data de 5 iulie, când în foarte multe zile consecutive, observăm, în aproape o săptămână, temperaturile au depășit pragul unei zile de caniculă, pe fondul unei secete pedologice, de asemenea prelungite”, spune Elena Mateescu într-un interviu acordat Europa Liberă.

Alertă meteo. România se va sufoca de căldură sub presiunea temperaturilor tropicale

Alte articole

Prognoza iarna 2024-2025. Unul dintre cele mai precise servicii anunţă dacă vom avea zăpadă de Crăciun şi Revelion

Prognoza meteo. Vreme de iarnă veritabilă la munte, ploi şi vânt în restul ţării. Frig la Bucureşti

Aceasta susține că, în regiuni întregi din țară, a plouat în 10 luni de zile sub 200 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă, în medie, 10 litri pe lună. Până acum, avem doar o cantitate de 32% din normalul de precipitații al lunii iulie, în țara noastră. Vara 2022 va fi una a extremelor meteorologice, iar lucrările pentru culturile agricole de toamnă vor fi întârziate, spune directoarea ANM.

Aceasta vorbește despre măsuri ce trebuie luate urgent: tehnologii care să permită conservarea apei în sol, schimbarea calendarului înființării lucrărilor agricole sau tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos. „După o toamnă secetoasă, am avut o iarnă blândă și secetoasă, apoi o primăvară cu o lună Mai care nu a respectat zicala “Plouă în mai, avem mălai”. Vara 2022 va fi una a extremelor meteorologice. Pregătirea terenului pentru campania noului an agricol, care va debuta la 1 septembrie 2022, va sta sub semnul deficitului de apă în sol. Lucrările de înființare a culturilor de toamnă, în acest an, vor fi întârziate;

Despre vremea în România, în următorii 2-3 ani: Cu siguranță vom vorbi de mai multe fenomene meteorologice extreme, indiferent de sezonul în care ne aflăm. Vom avea secetă, inundații, valuri de căldură. Vom trăi într-un tipar de vreme a extremelor care vor tinde să devină o normalitate;
Despre ce măsuri trebuie luate: Sectoarele care depind de resursa de apă vor fi din ce în ce mai afectate. Trebuie să regândim tehnologii care să permită conservarea apei în sol, tehnologii care să limiteze efectele secetei, schimbarea calendarului înființării lucrărilor agricole, tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos;
Despre educație pentru mediu: Să stingem lumina după noi când plecăm din cameră, să închidem robinetul de apă atunci când ieșim din baie sau din bucătărie. Poate sună un clișeu, dar fiecare gest de acest fel pe care îl vom face încă de mici, cu siguranță, va avea un rezultat pozitiv pentru generațiile următoare;

Elena Mateescu: “Plouă în mai, avem mălai” a rămas doar o zicală

Putem confirma din statistica fiecărui deceniu, din 1901 până în prezent, că, dacă în intervalul 1901-2000, în medie, pe deceniu, înregistram unul până la cel mult 3 ani secetoși, deceniul 2001-2010, 2011-2020 înregistrează deja 5 ani secetoși, iar deceniul actual 2021-2030 debutează cu un an excesiv de secetos. Aceasta nu face decât să confirme că zone vulnerabile, precum Moldova, Dobrogea, Muntenia, sudul Olteniei, Banat, Crișana, Maramureș, chiar și centrul Transilvaniei, rămân tradițional afectate de secetă, în sezonul în care, în acest an, în mai și iunie, iată că și iulie, sunt caracterizate prin nevoi acute de apă pentru culturile agricole, perioada consumului maxim față de apă, așa o numesc agricultorii.

COD ROŞU de caniculă în Spania, destinaţie turistică pentru sute de mii de români
În deceniile anterioare, toamna era caracterizată de ploi liniștite, care aduceau apă în sol sau aveam ierni cu strat de zăpadă continuu, care permiteau acumularea apei în sol. Agricultorii numesc perioada noiembrie-martie perioada de acumulare a apei în sol. Iernile cele mai recente, începând din 2006 și până în prezent, au fost cele mai călduroase și, din păcate, cu cantități mai puține de precipitații, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în acest an agricol, după o toamnă secetoasă, am avut o iarnă blândă și secetoasă, iată, o primăvară cu o lună Mai care nu a respectat zicala “Plouă în mai, avem mălai”.

Din păcate, iată și prima lună de vară, de asemenea, foarte secetoasă. Și nici Luna lui Cuptor nu va putea face excepție, în condițiile în care estimările, cel puțin până în jurul datei de 1 august, indică o probabilitate foarte mare de a avea în continuare un deficit de precipitații.: Într-un tipar de vreme a extremelor care vor tinde să devină o normalitate. Indiferent unde ne aflăm pe planeta Pământ, observăm că se întâmplă fenomene meteorologice extreme care afectează, din păcate, bunurile materiale și viața oamenilor. Trebuie să regândim tehnologii care să permită conservarea apei în sol și tehnologii care să ne asigure să limităm efectele, fie că vorbim de secetă, fie că vorbim de perioade în care cantitățile de precipitații sunt excedentare.

Ma refer aici la schimbarea calendarului înființării lucrărilor agricole. M-aș referi la tehnologii dry-farming, care permit înființarea culturilor într-un sol secetos, m-aș referi la o nouă structură a culturilor de câmp, atunci când luăm în considerare să acoperim riscul de pierdere asupra unei singure varietăți, când acea varietate este considerată cea mai sensibilă la ceea ce înseamnă lipsa apei în sol.

Și, cu siguranță, aceste lucruri, dacă vor fi puse într-un sistem integrat de management al culturilor, rezultatele pot fi unele pozitive.

La finele anului, România va beneficia de o platformă națională de adaptare la schimbările climatice, o platformă web în care vom găsi date climatice la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect. Administrația Națională de Meteorologie a realizat analiza condițiilor istorice la nivel de unitate administrativ-teritorială și scenarii climatice viitoare, precum și efectele schimbărilor climatice actuale și viitoare asupra celor 13 sectoare economice vulnerabile la schimbările climatice din țara noastră.  Vorbim despre respectarea limitărilor privind creșterea temperaturii medii anuale a aerului, vorbim și de atingerea obiectivului de neutralitate climatică în 2030-2050, reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, principala sursă în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice din ce în ce mai evident și agresiv asupra sectoarelor economice și asupra vieții noastre de zi cu zi. Cu siguranță, aceste lucruri vor face obiectul agendei naționale și internaționale, a declarat Elena Mateescu pentru Europa Liberă.