„Pe partea de digitalizare – informatizare, ANAF are o mare problemă. Discutăm de sisteme informatice în care unele sunt implementate din 2005-2006. Au suferit modificări, dar numai adaptări la legislație. Nu sunt modificări structurare care să creeze capacitatea de a răspunde nevoilor mediului de afaceri, dar și nevoilor interne ale ANAF pentru a ne putea pune la dispoziție informațiile de care avem nevoie”, a spus Heiuș, la TaxEU Forum.
Potrivit acestuia, prin cele 300 milioane euro din PNRR discutăm de multe programe informatice dar esenţiale sunt două:
O reașezare a mecanismelor de administrare a creanțelor fiscale.
„Inițial a fost gândit doar pentru persoanele juridice. Sper să găsesc ințelegere să modificăm și să fie prinse și persoanele fizice în această mare bază de date”, a explicat el.
Big Data va permite „să gestionăm toate bazele și informațiile pe care le avem pentru a putea face analize de risc corecte și să nu ne mai irosim capacitatea redusă de inspecție fiscală”.
Prin acest proiect, ar urma ca ANAF să ajungă doar la contribuabilii și zonele unde se produce evaziunea fiscală.
„Să nu mai mergem să stăm 2-3 luni la un contribuabil și să constatăm că nu aveam ce să căutăm acolo, că activitatea lui este corectă și totul este în regulă”, a precizat președintele ANAF, potrivit Hotnews.
Ce va face Big Data și ce notificări vor primi contribuabilii
„Prin Big Data se vor crea niște mecanisme prin care vom face analiză de risc adevărată, corectă, performantă, având aproape toate informațiile pentru a identifica cu precizie zonele și pe cei care fac evaziune fiscală pe diferite categorii”, a spus Lucian Heiuș.
Potrivit acestuia, toți contribuabilii din România vor primi o notificare în care li se va spune în ce categorie de risc (mic, mediu și ridicat) se încadrează conform analizelor.
„ANAF și ei vor avea interesul, dacă sunt în risc ridicat, să vină să-și rezolve problemele și să coboare într-o altă categorie”, a explicat șeful ANAF.
„La riscul ridicat vom fi cu ochii pe el, să-l prindem sub diverse forme în inspecție, control inopinat, în alte forme de verificare”, a precizat Heiuș.
La riscul mediu, spune el, „noi avem informații că ceva nu este în regulă și contribuabilul respectiv ar trebui să vină să-și clarifice situația”.
„Se creează nu doar o împărțire a contribuabililor, ci și o punte de legătură, de dialog, între ANAF și contribuabil. Îi spunem: Tu ești acolo, ai niște probleme. Hai spre noi și să le rezolvăm împreună. Să nu mergem peste 1-2 ani în control și să stabilim niște sume exorbitante, să ajungă în insolvență sau să ai alte probleme”, a mai afirmat președintele Fiscului.