Preşedintele ANAF a dat detalii despre cum vor fi realizate controale masive împotriva evazioniştilor din 1 iulie.
„Am spus că începând cu 1 iulie o să intensificăm foarte mult aceste gen de controale, pentru că în urma unei analize de risc făcută pe patru ani de zile, din 2016 până în 2019 am ajuns la acele cifre, care se regăsesc undeva la 561.000 de români, undeva în jur de 20 de miliarde de euro.
Această declarație a mea a creat un mare suspans și multă dezbatere, dar care cred că este benefică pentru ANAF, dar și pentru societatea românească în general. Orice țară face astfel de controale, americanii poate de 150 de ani. În Europa de cel puțin câteva zeci de ani, se fac aceste verificări. Era poate bine dacă se începeau acest gen de verificări cu mulți ani în urmă”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, la Digi24.
„Toată lumea vorbește de evaziunea fiscală din România, care, recunoaștem toți că este un flagel, este la niște cote ridicate. Toate organismele internaționale, toți specialiștii cifrează undeva în jur la 15 miliarde de euro pe an, evaziune fiscală în România. Și cred că toată lumea este de acord că e undeva în jurul acestei cifre.
Întrebarea mea este unde se regăsesc acești bani? Pentru că trebuie să-i găsim undeva, este firesc. Colegii mi-au pus la dispoziție o analiză macro, făcută pe baza unor aplicații informatice, pornind de la niște elemente pe care noi le aveam în bazele de date, sau puteam să le obținem din bazele de date ale altor instituții”, a explicat şeful ANAF, conform sursei citate.
Citeşte şi: De ce refuză Mircea Badea să achite cu cardul: „Ați observat?”
„Venitul declarat îl avem. Se verifică apoi, de exemplu, achizițiile de mobile sau imobile – mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente. Avem acces la bazele de date ale fiecărei primării din România.
Vedem cum evoluează banii din conturi. Există protocoale între ANAF și băncile din România și avem acces la conturile personale. Vedem cu cât ai început, la cât s-a ajuns. E un lucru simplu de obținut.
Mai departe, am verificat, pentru că în România se practică acest lucru, asociați care își împrumută propriile societăți. Ne-am uitat, și avem bilanțul, avem toate datele în bazele ANAF-ului, și am văzut cu cât și-au creditat propriile societăți persoanele fizice. Ne-am uitat după aceea cu cât au crescut capitalurile propriilor societăți”, a afirmat Lucian Heiuş.
De asemenea, preşedintele ANAF a explicat că au fost constatate diferențe între venitul declarat și venitul estimat de inspectorii fiscali.
„Făcând diferența între venitul estimat de ANAF și venitul declarat, trebuie să se îndeplinească două condiții. Să fie mai mare cu 10% decât venitul declarat, și nu mai puțin de 50.000 de lei. Este un prag. Noi numim un risc de neconformare la declarare”, a menţionat şeful ANAF.
Citeşte şi: Câți bani a costat-o pe România să fie fraudată la Eurovision 2022 | EXCLUSIV
„E imposibil să controlezi atâția oameni. Nici nu avem personalul suficient. După 1 iulie o să fac niște transferuri ca să întăresc numărul de echipe.
După ce am identificat acest număr mare, care și pe mine m-a impresionat, vom face o analiză mai amănunțită. Încercăm să începem de la sumele cele mai mari, și de unde avem elementele cele mai clare”, a explicat preşedintele ANAF.
În plus, el a afirmat că inspectorii ANAF au posibilitatea de verifica conturi din alte state.
„Avem deja pregătit undeva în jur de 215 de dosare de analiză de risc efectuate, clarificate, care pot să fie trimise spre efectuarea inspecțiilor.
Vă pot spune la cei aproximativ 215, pentru că acolo avem analiza amănunțită, că cea mai mare diferență între venitul estimat de noi și venitul declarat de persoana respectivă este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro. Deci, care sunt clare, lucrate.
Vorbesc doar de ce am putut să identificăm strict la vedere. Când vom face cercetări mai amănunțite este posibil să ajungem chiar mai departe. Avem posibilitatea să verificăm conturi chiar în alte state”, a mai afirmat el.
„Persoana va primi un aviz prin care va fi înștiințată că va urma să fie verificată situația fiscală personală, i se dă un termen de 60 de zile în care trebuie să depună o declarație de patrimoniu și de venit, poate să mai ceară o amânare de 30 de zile. Poate să depună și documente prin care să justifice sumele respective.
Apoi începe verificarea propriu-zisă. Ajungem, sau nu ajungem la un numitor comun, se stabilește suma impozabilă, se calculează impozitul și accesoriile aferente, diferența pe care noi considerăm că ar trebui să o plătească, se emite decizia de impunere, și ea poate să fie achitată, sau persoana fizică respectivă are posibilitatea să o conteste. Poate să ajungă și în instanță, atunci situația devine publică și se poate vedea cine este persoana.
Până la faza de instanță suntem sub un secret fiscal, nu se discută numele persoanei”, a concluzionat Heiuş.