Şeful Asociaţiei Vânătorilor (AGVPS) a explicat într-un interviu acordat RomâniaTv.net că „dacă s-a vânat un alt urs decât cel pentru care s-a acordat derogare”, atunci în acest caz cel care poate fi tras la răspundere ar fi „principalul organizator al acţiunii de vânătoare”, însă este „destul de greu” să se dovedească acest lucru.
„Nu mai există cifră de intervenţie pentru că ea a fost epuizată. Acea cifră de 140 de urşi a fost epuizată. Nu cunosc un alt ordin de ministru care să aprobe o nouă cifră de 140 de urşi pentru intervenţii punctuale”, a declarat Mugurel Drăgănescu.
Întrebat cine ar trebui să asigure că animalul vânat este cel pentru care s-a obţinut derogare, preşdintele executiv al AGVPS a afirmat că gestionarul fondului şi însoţitorul acţiunii de vânătoare sunt cei responsabili pentru desfăşurarea fiecărei acţiuni de vânătoare.
„În baza ordinului, gestionarul fondului cinegetic, în momentul în care se produceau pagube, înştiinţa Agenţia judeţeană de protecţie a mediului şi obţinea un preaviz de acordare a acestei derogări. După care această documentaţie se transmitea la Ministerul Mediului care aproba sau respingea recoltarea sau relocării în unele cazuri a exemplarului respectiv care producea pagube.
Exemplarul respectiv trebuie identificat de gestionar, recoltat de vânător, însoţit de gestionar sau de un angajat al gestionarului”, a precizat Drăgănescu.
Şeful AGVPS a recunoscut că, din punctul său de vedere, este „destul de greu de identificat” ursul care provoacă probleme.
„Este posibil într-o zi un urs aflat în zonă să vină să ia locul acelui urs. E foarte uşor de împuşcat ursul care n-a produs paguba”, a explicat el.
Drăgănescu a mai afirmat că în cazul urşilor este „greu de diferenţiat” un mascul de o femelă.
„În privinţa dimorfismului sexual la urs, un mascul de o femelă este greu de diferenţiat. Atunci când un urs matur este însoţit de pui, în proporţie de 99%, chiar 100% acel exemplar este o femelă.
Dacă ei au avut indicii clare că o femelă cu pui producea pagube, atunci când ei au împuşcat exemplarul fără pui, au crezut că e femela. Aş putea spune, fără a le lua apărarea şi fără a-i acuza în primă instanţă, că vinovaţi sunt însoţitorii acţiunii de vânătoare, dar în acelaşi timp pot spune că dacă ei aveau indicii că e ursoaică, (…) puii nu era obligatoriu să fie în preajmă.
Poate era o femelă cu pui de un an când puii nu mai sunt aşa de ataşaţi de mamă, precum cei foarte mici care stau în apropiere”, a subliniat Mugurel Drăgănescu.
De asemenea, şeful a dat de înţeles că prinţul austriac nu ar putea fi tras la răspundere cât timp din punct de vedere legal deţine documentele pentru vânare.
„Gestionarul fondului de vânătoare înregistrează ursul. Comunică recoltarea exemplarului respectiv la Agenţia de Protecţie a Mediului sau direct Ministerului Mediului, la Direcţia de Diversitate.
Ursul a fost vânat. Gestionarul trebuie să elibereze o autorizaţie de vânătoare, un protocol în ceea ce priveşte organizarea vânătorii, fişele de evaluare a trofeului – blană şi craniu. Mai departe, fiind comunitate europeană. Dacă era un vânător extracomunitar, cu siguranţă trebuia un certificat eliberat de Ministerul Mediului.
Dacă îl pune în maşină şi trece graniţa în spaţiul intracomunitar sau dintr-un judeţ în altul cu documente, este perfect legal”, a menţionat Drăgănescu.
Prințul austriac Emanuel von und zu Liechtenstein ar fi venit în România în luna martie. Contra unei taxe de 7.000 de euro, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula. În schimb, prințul nu a omorât ursoaica vizată, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților.
Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu, a precizat miercuri că au fost demarate deja verificări în acest caz.
„La nivelul Gărzii de Mediu am declanșat o anchetă încă din 29 aprilie. Am luat toate hârtiile, le cercetăm. Avem echipa în teren care verifica ce a fost împușcat, ce trebuia să fie împușcat. Aceste documente vor merge probabil către alte organe de cercetare. Vrem să nu mai avem astfel de incidente. Să vedem dacă evaluarea e făcută corect sau incorect. Vrem să mergem înainte cu poliția română, să identificăm cazul, să vedem în ce condiții a fost împușcat exemplarul respectiv. Să vedem dacă documentele au fost întocmite corect. Vrem să vedem dacă declarațiile celor care au făcut sesizările privind pagubele făcute de ursoaică sunt reale. Categoric, se poate ajunge și la dosar penal, vrem să stopăm orice incident similar în viitor”, a declarat Berceanu la Antena 3.