Conform declaraţiei de avere din februarie 2018, Cătălin Ioniţă deţinea o cotă de 25% din două terenuri, în Ilfov şi în Bucureşti, ambele obţinute în 2015, prin contracte de vânzare-cumpărare, scrie news.ro. În ambele cazuri, co-proprietari erau mama (50%) şi soţia (25%). Terenul din Bucureşti are 217 metri pătraţi.
În declaraţia de avere datată 18 iulie 2018, cota parte din terenul deţinut în Bucureşti nu mai figurează, fiind însă menţionată o donaţie de teren către mama sa.
În 8 martie 2018, pentru acest teren, situat pe Şoseaua Mihai Bravu, nu departe de Pasajul Muncii, este emisă autorizaţie de construire pentru „IMOBIL FUNCTIUNE MIXTĂ – servicii şi locuire şi organizare de execuţie”. Cei care au solicitat autorizaţia sunt Cătălin Ioniţă, soţia şi mama acestuia, la acel moment co-proprietari ai terenului.
În 30 octombrie 2018, pentru acest teren este emis, de această dată doar la solicitarea mamei chestorului Ioniţă, un certificat de urbanism pentru „împrejmuire teren în regim provizoriu pentru realizarea lucrărilor de organizare de şantier a imobilului cu funcţiune mixtă, Rh propus= 2S+P+4E+Et tehnic”.
Demersurile pentru obţinerea autorizaţiei au fost începute de Cătălin Ioniţă încă din 2016, serviciile de specialitate ale Primăriei sectorului 3 aprobând, în august 2016, Planul urbanistic de detaliu pentru „imobil cu funcţiuni mixte 2S+P+4E+Et tehnic”.
Lucrările de construcţie nu au început încă, terenul fiind doar împrejmuit.
Declaraţia sa de avere mai menţionează şi două case în Bucureşti cu suprafeţe de peste 230 de metri pătraţi, deţinute împreună cu soţia, cumpărate în 2006 şi 2012, una dintre ele fiind închiriată.
Cătălin Ioniţă a refuzat să dea explicaţii, invocând că este vorba despre viaţa sa privată şi a cerut să îi fie respectate intimitatea şi familia. Întrebat de ce a donat mamei sale partea lui de teren, Ioniţă a replicat: „Nu este cumva viaţa mea privată despre care vorbiţi? Dumneavoastră aţi donat sau cumpărat vreodată un teren? De ce aţi făcut-o?”.
„Ştiţi ce se întâmplă? Acum, în postul Paştelui, au apărut toate mizeriile despre mine… Cred că trebuie să vă uitaţi la cariera mea, la ce am făcut pentru ministerul ăsta, nu să căutaţi toate mizeriile”, a spus el pe un ton calm, în contextul apariţiei, în ultima vreme, a mai multor informaţii care îl vizează.
„Vă rog să îmi respectaţi intimitatea şi chestiunile care ţin de familie”, a afirmat Ioniţă, fără a oferi alte explicaţii refertioare la teren sau la modul de finanţare a unei eventuale construcţii.
Numit în ianuarie 2018 la conducerea Poliţiei Române, Cătălin Ioniţă a demisionat şase luni mai târziu, invocând motive personale. La o zi după- demisie, în 27 iunie, a fost chemat la DNA, unde i s-a comunicat că este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuată, fapte comise în perioada în care era şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1, dosarul fiind constituit în 2018.
Conform procurorilor, în perioada 2009 – 2010 când îndeplinea funcţia de şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti, Cătălin Ioniţă „a pretins de la suspecta Dinu Petruţa (persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de aproximativ 18 hectare, în localitatea Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov) cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare din suprafaţa respectivă, promiţând în schimb că îi va determina pe funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie”. El spunea atunci că nu îşi face probleme pentru că este nevinovat, cariera sa fiind „impecabilă”.
„Cariera mea este impecabilă şi voi merge până în pânzele albe să îmi dovedesc nevinovăţia. (…) Nu există nicio abatere a mea de la lege şi de la morală şi voi demonstra acest lucru. Dincolo de suprinderea pe care o am, am determinarea să clarific aceste aspecte”, a mai spus fostul şef al Poliţiei Române, care a mai fost audiat o dată la DNA.
La o zi după prima sa citare la DNA, în 28 iunie, chestorul Cătălin Ioniţă revenea la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne.
În 28 ianuarie 2019, Press One relata că Ioniţă a plagiat întreaga sa teză de doctorat, de la prima până la ultima pagină, la o lună după ce News.ro a scris că o parte dintr-un capitol al lucrării de doctorat a lui Cătălin Ioniţă, intitulată „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” şi susţinută în 2012, este identică unui fragment dintr-un articol cu titlul „Probleme juridice privind conţinuturile negative din Internet” apărut în 2003 într-o publicaţie juridică. Ioniţă a declarat la acel moment că susţine în continuare că a făcut totul cu bună credinţă şi că a urmat recomandările făcute de coordonatorul lucrării lui. Coordonatoarea tezei de doctorat, profesor universitar Ştefania Georgeta Ungureanu, a fost condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înşelat Academia de Poliţie, precum şi nouă doctoranzi ai acestei instituţii.
Cătălin Ioniţă a ţinut să precizeze că a făcut lucrarea dintr-o convingere personală, nu pentru titlu, şi că nu a urmărit să beneficieze de bani. „Orium, suma pe care o primesc pentru titlul de doctor nu cred că va acoperi vreodată munca şi absenţa mea din familie”, a spus Cătălin Ioniţă.
La sfârşitul lui ianuarie 2019, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost sesizat în legătură cu lucrarea sa de doctorat.
Jurnalista Emilia Şercan, cea care a relatat despre faptul că întreaga teză de doctorat a lui Ioniţă este un plagiat, relata recent că în 30 ianuarie Comisia de Etică a Academiei de Poliţie a fost sesizată în legătură cu plagiatul, iar după lege trebuia să se pronunţe până în data de 17 martie asupra tezei de doctorat. Tot Emilia Şercan a scris că la patru zile după apariţia articolului referitor la plagiat, Ioniţă s-a internat în spital şi de atunci este într-un concediu medical prelungit de la săptămână la săptămână, sugerâd că acesta, care are aproape 43 de ani, ar intenţiona să se pensioneze.