Întrebat dacă Secția Specială ar trebui desființată complet sau desființată și apoi reînființată sub altă denumire, așa cum vrea coaliția PSD-PNL-UDMR, șeful DNA, Crin Bologa, a afirmat „noi ca stat nu vom putea păcăli partenerii europeni”.
„Dacă noi ca stat nu îndeplinim obligațiile pe care singuri ni le-am asumat, atunci degeaba desființăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene (…). Acest SIIJ trebuie desființat în totalitate și competența trebuie să revină partajat, așa cum era înainte, Parchet General-DNA-parchetele curților de apel și DIICOT”, a explicat şeful DNA la RFI România.
Citeşte şi: Şeful de la Permise Auto Teleorman şi alţi doi ofiţeri, acuzaţi de luare de mită. Reţeaua descoperită de DNA
Crin Bologa a precizat că menţinerea Secţiei Speciale ”înseamnă că cetățenii români, inclusiv eu, dvs. și toți ceilalți vom fi umiliți în continuare la granițe, vom fi supuși controlului, vom aștepta ore întregi, pentru că nu vom intra în Spațiul Schengen și din această cauză a nedesființării acestei secții”.
Citeşte şi: Irinel Popescu – trimis în judecată de DNA după ce ar fi promis bani pentru a scăpa de dosare
„Această desființare nu trebuie să fie un scop în sine. Ea trebuie desființată pentru că este absolut ineficientă. Combaterea corupției în sistemul judiciar nu mai există. Corupția în sistemul judiciar, așa redusă cum este, este o corupție de nivel înalt. Pentru a îndeplini obiectivul numărul trei din MCV și anume continuarea luptei împotriva marii corupții, trebuie luptat cu acest fenomen și în sistemul judiciar. Dacă această secție nu dispare și dacă competența nu va reveni la DNA, această luptă nu va continua, astfel încât noi nu vom îndeplini aceste obiective. Și în ultimul raport MCV și în penultimul s-a constatat că DNA continuă anchetele la nivel înalt, dar cu o excepție, mediul judiciar. Deci dacă această secție nu va dispărea și dacă competența nu va reveni în ceea ce privește faptele de corupție la DNA, corupția din mediul judiciar va afecta foarte grav drepturile și interesele cetățenilor care intră în contact cu justiția”, a mai spus şeful DNA.
Crin Bologa (DNA): Faptul că legile justiţiei încă nu au fost corectate şi puse în acord cu decizii ale CCR afectează foarte mult activitatea DNA
Faptul că legile justiţiei încă nu au fost corectate şi puse în acord cu decizii ale CCR afectează foarte mult activitatea DNA, declară într-un interviu la RFI procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa. El spune că lupta anticorupţie există, chiar dacă nu se prea vede, şi pune acest lucru pe seama limitărilor legislative pe care le are DNA.
„Ne afectează foarte mult. Noi ne străduim, dar aceste legi ale justiţiei, la care se adaugă unele decizii ale CCR, iar legislaţia nu a fost pusă de acord cu aceste decizii ale CCR, afectează atât competenţa DNA, am pierdut foarte multă competenţă în ultimii ani, a fost de exemplu dezincriminat parţial abuzul în serviciu, total tentativa la abuz în serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstituţional a articolului de lege care permitea ca parchetele să facă interceptări cu sprijinul tehnic al serviciilor de informaţii. De asemenea, tot prin modificarea legilor justiţiei, noi am pierdut procedura şi posibilitatea de a ne selecta procurorii. Dacă în cazul DIICOT-ului, o altă structură specializată, DIICOT-ul îşi alege procurorii, printr-o procedură pe care o organizează, noi am pierdut această posibilitate, procedura revenind în prezent CSM. De asemenea, dacă în 2018, procurorii care doreau să vină la DNA era necesar să aibă o vechime de şase ani în funcţia de procuror sau judecător, acum, după o ultimă decizie a CCR, această vechime se ridică la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selecţie. Deci modificarea acestor legi ale justiţiei este esenţială pentru continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu”, a declarat şeful DNA.
Întrebat care e riscul cel mai mare dacă legile justiţiei nu vor fi corectate, Crin Bologa a răspuns că riscul este ca lupta împotriva corupţiei să nu aibă forţa pe care ar trebui s-o aibă în continuare.
”Riscul este ca noi să continuăm să funcţionăm cu procurori care ocupă schema în proporţie de 70%, în condiţiile în care până în anul 2018 schema de personal-procurori a Direcţiei era ocupată în procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba şi o să vedeţi şi la sfârşitul anului, când o să dăm publicităţii raportul de activitate, că rezultatele sunt foarte bune în acest an, în comparaţie cu anii trecuţi”, a explicat Crin Bologa.