Şeful DNA a declarat în cadrul unui interviu la Europa Fm că în raportul MCV privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției vor apărea aprecieri privind activitatea DNA în ceea ce priveşte corupţia la nivel înalt, precizând că sunt încă multe probleme legate de corupţie în Justiţie.
”În ceea ce privește un segment al corupției la nivel înalt, corupția în Justiție, nu avem nici un rezultat. Ori, obiectivul principal al luptei împotriva corupției este să avem rezultat în toate domeniile. Este corupție la nivel înalt aceea care există în sistemul de Justiție. E un fenomen redus, dar există, nu putea să fi dispărut dintr-o dată”, a explicat Crin Bologa la Europa Fm.
Bologa a mai precizat că instituţia pe care o conduce a selectat aproximativ 200 de dosare care ar putea fi preluate de Parchetul European Anticorupţie, instituţie condusă de Laura Codruţa Kovesi.
”Dosare cu prejudicii mai mari de 10.000 de euro, dosare cu evaziune fiscală care afectează bugetul Uniunii Europene. TVA, de exemplu, intracomunitar de peste 10 ilioane de euro. Astfel de dosare de peste 10 milioane de euro, sunt mai multe criterii, să fie mai multe state implicate, să fie TVA intracomunitar nu avem, avem în schimb în jur de 200 de dosare unde EBU ar putea invoca și ar putea reține dosarele”, a mai spus procurorul DNA.
Procurorul-șef al DNA a declarat că legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul „va stimula activitatea infracțională”, precizând că, deşi va fi modificat actul normativ, se va aplica legea penală mai favorabilă.
„Este și o lege bună și o lege rea, depinde care sunt efectele mai bune sau mai rele. Ajută la recuperarea prejudiciilor, dar eu cred că va stimula infracționalitatea și cu cât infracționalitatea va fi mai mare cu atât vor avea posibilități să achite sumele de bani pe care le-au sustras de la bugetul public. Deci este o stimulare a activității infracționale în așa mod încât se știe statistic că noi nu vom descoperi niciodată toate faptele de evaziune fiscală săvârșite de o persoană pe care o prindem și atunci de fiecare dată se va putea aprecia că, dacă fac evaziune fiscală și voi fi prins, voi plăti cu un procent de 20% în plus.
Acum se discută la nivel public că se va modifica aceasta lege. Legea și-a produs efectul și se va aplica legea penală mai favorabilă. Toată evaziunea fiscală săvârșită azi sau când va intra în vigoare modificarea, cei cercetați sau trimiși în judecată vor putea să plătească și vor scăpa. Numai de la modificări în viitor…
Au mai fost astfel de prevederi juridice dar numai până la anumite sume. Până la o anumită sumă aplicam o sancțiune administrativă, după aceea o pedeapsă cu amendă penală și apoi cu suspendare. Dar peste 500 de mii de euro, din câte îmi aduc aminte, nu mai era posibilitatea să achiți aceste sume de bani și, pentru prevenție, atât cu privire la cel care săvârșește fapte, dar și cu privire la ceilalți cetățeni care ar putea să săvârșească astfel de fapte. cred că legea ar trebui să fie mai fermă și să fie trași la răspundere pentru sume mari”, a precizat Crin Bologa.
Crin Bologa a mai explicat că urmărirea penală în dosarele de corupţie din pandemie este greoaie, deoarece multe achiziţii de materiale sanitare s-au făcut din China şi Turcia şi este nevoie de comisii rogatorii. Acesta admite că unele dintre dosare urmează să fie clasate.
„Au rămas în anchetă în prezent un număr de 94 de dosare, iar 8 dosare au fost trimise în judecată, atât cele cu Unifarm-ul, dar am mai avut și la Brașov de boli infecțioase din Brașov, dar și de la Sfântu Gheorghe. În celelalte 94 de cauze, unele dintre dosarele noastre vor fi finalizate în perioada următoare, am încercat să indisponibilizăm bunuri în vederea recuperării prejudiciului, prejudiciul se ridică la nivelul zecilor de milioane, cel puțin, de euro.
Ne interesează corupția legată de pandemie pentru că este foarte grav ca unii de cetățeni cu funcții de conducere în statul român profită de această situație gravă și să se îmbogățească pe seama bolii, a suferinței oamenilor și chiar a morții acestora.
Sunt persoane importante de la diferite niveluri ale statului român, la nivel local dar și la nivel central.
În pandemie am avut două tipuri de dosare: unele au ca obiect corupția în legătură cu achizițiile pentru combaterea pandemiei, alte dosare au ca obiect infracțiuni de corupție profitând de starea de pandemie. Au apărut mai multe tipare, s-a profitat mult mai mult de restricții, poate s-a considerat că DNA lucrează de la domiciliu, nu am făcut așa ceva”, a spus Bologa la Europa FM.