Şeful NATO, Jens Stoltenberg, vine cu previziuni sumbre. „Războiul din Ucraina intră într-o fază critică. Vine iarna și va fi greu”

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, vine cu previziuni sumbre. „Războiul din Ucraina intră într-o fază critică. Vine iarna și va fi greu. Greu pentru poporul ucrainean și forțele armate care luptă pentru libertatea lor și greu pentru aceia dintre noi care îi susținem.

Unitatea și solidaritatea noastră vor fi serios puse la încercare, pe măsură ce familiile și companiile simt criza creșterii prețurilor la energie și a costurilor vieții cauzate de invazia brutală a Rusiei. Ne confruntăm cu șase luni dificile, cu amenințarea de rationalizari la energie, întreruperi și poate chiar tulburări sociale. Dar trebuie să menținem cursul și să facem față tiraniei – de dragul Ucrainei și al nostru.

Plătim un preț pentru sprijinul nostru pentru Ucraina. Dar prețul pe care îl plătim este numărat în dolari, euro și lire sterline, în timp ce ucrainenii plătesc cu viața. Și noi toți vom plăti un preț mult mai mare dacă Rusia și alte regimuri autoritare cred că își pot invada vecinii și pot călca în picioare dreptul internațional, cu impunitate. Dacă Rusia încetează să lupte, va fi pace. Dacă Ucraina încetează să lupte, va înceta să mai existe ca națiune independentă. Avem responsabilitatea morală de a sprijini această democrație independentă din inima Europei”, a precizat Jens Stoltenberg.

Comisia Europeană a decis strategia de reducere a consumului de energie în UE! Ursula: „Vom propune un obiectiv obligatoriu pentru reducerea consumului de energie la orele de vârf”

Alte articole

Atac cu drone în portul Chilia Nouă, lângă granița României. Populația a fost avertizată prin mesaje Ro-Alert. Avioane de luptă au fost ridicate de la baza Mihail Kogălniceanu

Consilierul lui Putin susţine că UE „a pierdut dreptul de a vorbi în umele României şi al altor ţări interesate de stabilitate”. Ameninţări la adresa Moldovei: „Fie va deveni parte a unui alt stat, fie va înceta să existe”

„Prețul pe care îl plătim pentru sprijinirea Ucrainei este in beneficiul propriei noastre securitati. Vladimir Putin a declarat clar că vrea să ștergă țara de pe hartă și să rescrie ordinea de securitate europeana. Rusia ocupă temporar aproximativ 20% din Ucraina – de patru ori mai mare decât Belgia, sau jumătate din Marea Britanie. Încurajată de orice succes, Rusia ar putea risca o agresiune suplimentară împotriva altor vecini și chiar un atac asupra aliaților NATO.

Deci avem de făcut o alegere în privința lumii în care vrem să trăim. Aliații NATO sunt dedicați dreptului fiecărei națiuni de a-și alege propriul destin. De aceea, oferim asistență financiară, umanitară și militară fără precedent pentru a ajuta Ucraina să invinga ca națiune suverană și independentă.

Klaus Iohannis îi linişteşte pe români. „Nu îşi doreşte nimeni să stea acasă şi să tremure de frig!”

De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, țările aliate au oferit sprijin de miliarde de dolari instituțiilor de securitate ale Ucrainei și au antrenat zeci de mii de trupe, inclusiv forțe speciale. Acest lucru a ajutat ca forțele armate ucrainene sa fie mai puternice, mai bine conduse și mai bine pregătite pentru respingerea invaziei Rusiei.

Din februarie, aliații s-au raliat de partea Ucrainei cu sprijin militar, umanitar și financiar fără precedent.

În iunie, liderii NATO au convenit asupra unui pachet consolidat de asistență, cu combustibil, alimente, echipamente medicale, echipament militar, comunicații și sisteme pentru combaterea minelor și a dronelor. Pregătim zeci de proiecte noi pentru a ajuta Ucraina să facă față iernii. Și vom continua să ajutăm țara să-și consolideze sectorul de apărare și securitate pe termen mai lung, să treaca de la armele din epoca sovietică la capabilitățile standard ale NATO.”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit Financial Times.

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen anunţă miercuri cinci „măsuri de protecţie a consumatorilor şi întreprinderilor vulnerabile, care să-i ajute să se adapteze” „preţurilor astronomice” ale electricităţii şi „volatilităţii pieţelor” şi acuză Rusia de „manipularea pieţelor energiei” şi de faptul că este un „furnizor de neîncredere”, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Prima măsură constă într-o ţintă de reducere a consumului de electricitate la orele de vârf – „economii inteligente de energie electrică” („Smart Savings of Electricity”). A doua măsură constă în plafonarea veniturilor întreprinderilor care produc energie cu costuri mici. A treia măsură vizează, în acelaşi fel, profiturile „neaşteptate” ale întreprinderilor de combustibil fosil.

A parta măsură vizează ajutarea întreprinderilor din domeniul utilităţilor energetice să facă faţă volatilităţii pieţelor, în contextul în care li se cer fonduri importante, ceea ce le ameninţă capacitatea de tranzacţionare şi stabilitatea pe pieţe, prin facilitatea „susţinerii lichidităţii statelor membre UE” („Liquidity Support by Member States”), destinată întreprinderilor energetice.

A cincea măsură constă în plafonarea gazelor naturale ruseşti, „cu obiectivul foarte clar de a reduce veniturile Rusiei, pe care (preşedintele rus Vladimir) Putin le foloseşte să finanţeze acest război atroce împotriva Ucrainei”, acuză Ursula von der Leyen.