Şeful nu te va mai putea suna în afara programului de lucru, iar tu vei putea sta departe de WhatsApp în weekend. Dreptul la decontectare devine realitate!

Parlamentul European a propus, acum mai bine de trei ani, o directivă privind dreptul la deconectare, care ar permite angajaților să fie inaccesibili în afara orelor de lucru fără a fi penalizați, un drept recunoscut în prezent doar de câteva state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Franța și Belgia. Această reglementare vizează asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, echilibru care e reflectat însă demult de norme internaționale, europene și naționale, dar care este adesea ignorată de angajatori, ceea ce conduce la abuzuri și la sancționarea angajaților când nu e cazul. Deși legislația existentă limitează timpul de muncă și garantează concediile, constrângerile impuse de unele firme sau instituții/autorități complică respectarea unui principiu fundamental.

Angajaţii români nu vor mai trebui să răspundă la telefon după serviciu. Ce este dreptul la deconectare

Acum mai bine de trei ani, Parlamentul European a lansat un proiect de directivă privind dreptul la deconectare – adică dreptul de a fi inaccesibili în afara orelor de lucru, de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program și de a nu fi penalizați sau dezavantajați din această pricină în raport cu alți angajați care decid să rămână, totuși, la dispoziția șefilor la orice oră și în orice zi. Puține state oferă la acest moment dreptul la deconectare în legislația proprie: Franța, Belgia, Irlanda și Italia sunt statele din UE care recunosc dreptul la deconectare angajaților.

De altfel, art. 24 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, constatăm că „orice persoană are dreptul la odihnă și recreație, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de muncă și la concedii periodice plătite”, iar odihna și recreația nu au nicio legătură cu răspunsul la telefon și/sau mesaje sau cu orice altceva ține de relația de muncă, pentru că aceasta se desfășoară conform unui program stabilit concret în cadrul contractului individual de muncă.

Alte articole

Blocaj în Parlamentul European. Roxana Mînzatu şi alţi 5 vicepreşedinţi ai Comisiei Europene, amânaţi. POLITICO anunţă reuniune de urgenţă cu „sânge, sudoare, lacrimi și multe manevre de culise”

Marcel Ciolacu, promisiune făcută la Timişoara: „Împreună cu Comisia Europeană, s-a decis că „în România nu se vor mări taxele în 2025”.

Mesajele șefilor din afara programului de lucru ocupă mai mult de trei ore pe săptămână: Un nou proiect de lege pentru „deconectarea” angajaților în Italia.

Un proiect de lege a fost prezentat în Parlamentul italian pentru a introduce dreptul la deconectare, care ar permite angajaților să nu răspundă la comunicările de serviciu în afara programului de lucru. Inițiativa a fost promovată de asociația de tineret L’asSociata. Luca Onori, președintele asociației, a explicat pentru Fanpage că evoluția tehnologică a făcut din ce în ce mai dificilă delimitarea clară între timpul liber și activitatea profesională, iar e-mailurile și mesajele din partea angajatorilor cresc cultura suprasolicitării.

Proiectul de lege propus de Partidul Democrat vine ca un răspuns la o hotărâre a Camerei de Muncă a Curții Supreme din Franța din 2001, care stipula că angajații nu sunt obligați să lucreze de acasă sau să își aducă instrumentele de lucru acolo. Onori a subliniat că asociația sa a devenit un punct de referință pentru tineri și profesioniști, având ca obiectiv să propună soluții pentru problemele actuale.

Salariul minim european. Românii care vor primi 650 de lei în plus pe lună. De când se vor bucura de această creștere

„Cultura suprasolicitării este periculoasă. Este necesar să protejăm lucrătorii prin stabilirea unui drept de deconectare”, a adăugat Onori. Dreptul la deconectare se referă la libertatea de a nu lucra în afara programului stabilit, iar abuzurile, cum ar fi contactarea angajaților pe WhatsApp în timpul liber, pot afecta sănătatea mintală a acestora.

În cadrul unei conferințe de presă, Onori a prezentat detalii despre impactul acestui drept asupra vieții angajaților, afirmând că, în medie, lucrătorii din companii mari primesc mesaje după orele de lucru, petrecând între două și trei ore suplimentare săptămânal.

Proiectul de lege stabilește că toți angajații au dreptul de a nu fi disponibili în afara programului de lucru și subliniază importanța pauzelor adecvate între orele de muncă. În plus, se propune ca firmele cu peste 15 angajați să ofere un dispozitiv de lucru care să poată fi oprit după încheierea programului.

Onori a menționat că tinerii se simt adesea obligați să demonstreze angajamentul față de muncă, ceea ce îi face vulnerabili la abuzuri. „Este necesară o schimbare de mentalitate pentru a combate frica de sancțiuni în rândul angajaților”, a conchis Onori.

Dreptul la deconectare nu doar că ar promova bunăstarea angajaților, dar ar contribui și la o productivitate crescută, facilitând un echilibru mai sănătos între viața profesională și cea personală.

Eurodeputații cereau încă din 2021 Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.

Ce state au introdus dreptul de a te deconecta de la job. Când a apărut această necesitate și ce înseamnă, de fapt
Angajații australieni pot acum să ignore apelurile și e-mailurile legate de muncă datorită unei noi legi denumite „dreptul de a te deconecta”, concepută pentru a reduce invazia e-mailurilor și apelurilor de muncă în viața personală. Măsura a intrat în vigoare de luni, 26 august. Dar ea este activă în mai multe state europene, precum Spania, Portugalia, Belgia.

Dreptul la a te deconecta înseamnă că angajații nu ar trebui să fie obligați să răspundă sarcinilor de serviciu sau unor comunicări de serviciu (venite prin intermediul telefonului, laptopului, altor mijloace electronice), în afara programului lor obișnuit de lucru.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Franța, prima țară care a introdus dreptul la deconectare

Franța a fost pionieră în introducerea acestor reguli în 2017 și, după un an, a amendat firma Rentokil Initial cu 60.000 de euro pentru că a cerut unui angajat să aibă telefonul mereu deschis.

Belgia a introdus legislație în acest sens din aprilie 2023 și din octombrie a reformulat-o, astfel încât măsurile se aplică firmelor cu sau peste 20 de angajați.

Franța a fost urmată de Spania, Portugalia, Belgia. Grecia a introdus de asemenea legislație în această privință, actualizată relativ recent, în martie 2024.

Dreptul la deconectare se referă la dreptul unui lucrător de a se putea deconecta de la locul de muncă și de a nu fi nevoit a se angaja în comunicații electronice legate de muncă, cum ar fi e-mailuri sau alte mesaje, în afara orelor de lucru.

În lume, o serie de țări din America de Sud (Brazilia, Peru, Argentina, Chile, Columbia), în Mexic au fost luate de asemenea măsuri pentru acest drept.

Acolo unde acest drept a fost introdus, diferitele jurisdicții au adoptat strategii juridice diferite pentru punerea sa în aplicare și au adoptat abordări diferite în ceea ce privește aplicarea sa. Unele țări au fost mulțumite să permită abordarea acestui subiect prin cadrele juridice existente care reglementează timpul de lucru și perioadele de odihnă obligatorii.

Susținătorii spun că legea permite lucrătorilor să evite o invadare constantă a vieții lor personale de către e-mailurile, mesajele și apelurile de muncă, o tendință care s-a accelerat de când pandemia de COVID-19 a permis lucrul de acasă.

În România nu există reglementări directe cu privire la dreptul la deconectare, însă legislația muncii reglementează într-un mod restrictiv durata timpului de lucru, arată un raport al fundației Friedrich Egbert.

Acesta semnalează:

„În ciuda prevederilor legale, angajații care lucrează la distanță se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește echilibrul dintre timpul de lucru și viața privată. În contextul creat de pandemia de Covid-19, situația necesită ca angajaților să le fie recunoscut un drept la deconectare specific.”

Durata legală maximă a timpului de lucru nu poate să depășească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. În cazul telemuncii, angajatul trebuie să îți exprime acordul în scris pentru ore suplimentare.

O hartă a dreptului la deconectare, pe țări, a fost realizată de specialistul în legislația muncii Stefano de Luca Tamajo și poate fi accesată pe site-ul iuslaboris.com.

Psihologii atenționează că disponibilitatea de a munci, chiar și atunci când avem zile libere, se poate transforma în hărțuire.

Fie că vorbim de o simplă întrebare, fie despre o problemă de rezolvat, angajatorii nu ezită să întrerupă vacanța angajaților, arată ultimul studiu al unei platforme de specialitate.

Sunt persoane care au spus că s-au simțit lezate de faptul că au fost sunate de angajatori atunci când erau în concediu.

Importanța dreptului salariaților de a se deconecta
Principalul obiectiv al dreptului de a se deconecta este protecția vieții private a salariaților și delimitarea în concret, mai eficientă, a timpului de muncă de timpul de repaus. Cu toate acestea, asigurarea unui astfel de drept salariaților ar putea aduce potențiale beneficii și angajatorilor.

Utilizarea dispozitivelor inteligente și a aplicațiilor pentru comunicații electronice legate de muncă dintr-un alt loc decât cel organizat de către angajator poate ridica diverse probleme cu privire la confidențialitate și protecția datelor cu caracter personal. Astfel, instituirea unei interdicții de a accesa aceste mijloace după un interval de timp ar putea un impact benefic asupra activității angajatorului, întrucât salariatul nu ar mai avea acces la informații ale angajatorului în afara programului de lucru.

Pe de altă parte, o astfel de interdicție ar putea conduce la o scădere a cauzelor introdu-se de către salariați în instanță care au ca obiect fie hărțuirea pe motiv că angajatorii solicită prestarea muncii în afara programului de lucru, fie compensarea orelor suplimentare prestate fără o solicitare expresă din partea angajatorului.

Tot experții în resurse umane se așteaptă ca mentalitatea angajatorilor să se schimbe: încet-încet corporațiile mari vor prelua și aplica aceste reguli iar în timp se vor extinde și la angajatori mai mici.