Bolile de care suferă fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu pot fi tratate în sistemul penitenciar românesc, a declarat, luni, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin.
„În cazul Oprescu, (…) am fost interpelaţi de instanţa din Grecia cu privire la două afecţiuni. Am răspuns că avem capacitatea să le ţinem sub control, să le tratăm în sistemul penitenciar românesc. Nu pot spune despre ce afecţiuni este vorba, dar vă pot confirma că pentru o afecţiune avem 170 de deţinuti care sunt trataţi, ţinuţi sub observaţie, (…) pentru cealaltă afecţiune undeva la 1.100 de persoane private de libertate primesc tratament şi sunt ţinute sub observaţie medicală în condiţii corespunzătoare”, a precizat Dan Halchin, într-o conferinţă de presă.
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat în luna mai la o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani şi 8 luni pentru constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, abuzul în serviciu şi spălarea banilor. El nu a fost însă încarcerat deoarece se află în Grecia, de unde s-a cerut extrădarea.
Potrivit presei, judecătorii de la Curtea de Apel din Atena au decis săptămâna trecută ca Sorin Oprescu să nu fie extrădat în România. Oprescu se află în libertate după ce a plătit o cauţiune de 5.000 de euro în Grecia. Judecătorii eleni au considerat că fostul primar nu ar beneficia de condiţii decente în închisorile din România dacă ar fi extrădat şi nu se va putea trata pentru bolile de care suferă, a mai relatat presa.
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, a declarat, luni, că în cazul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja s-a intervenit potrivit cutumelor medicale din orice spital.
Tribunalul Ilfov a dispus, vinerea trecută, ca Obreja să fie eliberat pe o perioadă de trei luni din Penitenciarul Jilava, unde executa o pedeapsă în dosarul Gala Bute, pentru a se putea trata de cancer într-un spital civil din ţară.
Pe 7 iulie, el solicitase instanţei să îi fie întreruptă executarea pedepsei de cinci ani, invocând probleme grave de sănătate, pentru care are nevoie de tratament „în condiţii umane”.
„În cazul Rudel Obreja s-a acţionat în concordanţă cu prevederile şi cutumele medicale pe care le regăsim în orice spital, (…) tot ce s-a putut uman face în această speţă s-a făcut. S-a rostogolit ideea că ar fi fost în dureri foarte mari de la depunere, lucru care nu este adevărat. Persoana privată de libertate a fost depusă în sistemul penitenciar pe 7 aprilie, a beneficiat de toate evaluările standard care se realizează, avea o stare de sănătate normală, iar problemele şi simptomatologia care au dus în final la diagnosticarea acestei boli teribile au început la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie”, a explicat Dan Halchin, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că Rudel Obreja a ieşit la muncă în prima jumătate a lunii iunie. „Dacă lucrurile vehiculate în spaţiul public că ar fi fost ignorate, că ar fi avut dureri extraordinare, ar fi fost reale, nu cred că cineva poate să suporte dureri de magnitudinea asta şi să şi muncească”, a afirmat directorul general al ANP.
Şeful Direcţiei Medicale a ANP, Laurenţia Ştefan, a menţionat că unităţile penitenciare au în dotare cabinete de medicină de familie similare cu reţeaua sanitară publică, iar examinarea lui Rudel Obreja s-a efectuat clinic pe baza simptomatologiei prezentate de acesta.
„Medicul nostru curant de la Penitenciarul Jilava, în momentul în care a evaluat pacientul, a ridicat anumită suspiciune de diagnostic pe baza acuzelor subiective prezentate. În prima zi, efectiv, când a fost simptomatologia mai accentuată, imediat a fost programat la evaluare, similar cu procedura unui medic de familie. Prima prezentare a fost făcută într-un penitenciar-spital. Tot pe baza simptomatologiei s-au făcut din punct de vedere clinic şi paraclinic analize uzuale, care au fost în limite normale. Ulterior, la câteva zile, din nou această prezentare de afecţiune, dureri mai intense, imediat în ziua respectivă a fost trimis la Spitalul ‘Bagdasar-Arseni'”, a declarat Laurenţia Ştefan.
Sorin Oprescu cere ridicarea sechestrului. Statul i-a reţinut două case și o sumă importantă de bani
Potrivit acesteia, penitenciarele-spital nu au în dotare aparatură de înaltă performanţă, computer tomograf sau RMN. Ea a adăugat că la Spitalul „Badgasar-Arsenie” lui Rudel Obreja i-au fost realizate investigaţii clinice şi paraclinice, iar primul CT i-a fost făcut la Spitalul Universitar de Urgenţă Floreasca pe 22 iunie.
„Medicul de familie, conform legislaţiei sanitare naţionale, trimite la examene de specialitate. Niciodată nu putem ca medici de familie să emitem un bilet de trimitere către un computer tomograf. Întotdeauna, medicul de familie trimite la un specialist în anumite sfere medicale, iar pe baza acestor simptomatologii medicul nostru a emis biletele de trimitere şi anumite solicitări de investigaţii”, a explicat Laurenţia Ştefan.
Într-un mesaj postat pe Facebook înaintea deciziei Tribunalului Ilfov de a-i fi întreruptă executarea pedepsei, Rudel Obreja scria: „Am nevoie de tratament în condiţii umane, de grija medicilor şi a familiei mele, extrem de importante în contextul actual şi iată de ce: stau într-un salon de spital, aproape tot timpul cu perfuzii, care-mi atenuează durerile crunte; sunt păzit de gardieni în salon, corp la corp, zi şi noapte; nu am telefon, doar cinci vizite pe lună ale soţiei, deci nu am capacitatea de mişcare pentru a începe tratament sau operaţie chirurgicală. Cer să mi se recunoască dreptul conferit de lege al întreruperii executării pedepsei, pentru a începe demersurile medicale în România sau în străinătate! Vreau să trăiesc! Dar pentru asta am nevoie de proceduri”.