Şeful SGG, Ion Moraru, la DNA

Ion Moraru a fost citat şi săptămâna trecută, el declarând atunci, la intrarea în sediul DNA, că a fost chemat pentru a fi audiat ca martor. Conform unor surse judiciare, în acest dosar vor fi audieri toată săptămâna.

Potrivit unui comunicat al DNA, acest dosar a fost deschis ca urmare a sesizării Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către Corpul de Control al premierului, din data de 21 mai 2013, cu privire la închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

„Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat contrar HG nr. 460/2009 contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ de 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, precizează sursa citată.

În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Cercetările sunt efectuate sub aspectul închirierii unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural.

De asemenea, cercetările vizează determinarea încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009).

În plus, procurorii investighează: dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli; achiziţia de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe; identificarea persoanelor implicate şi modul în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziţiei din 2009.

DNA face cercetări şi privind mari sume de bani primite ca mită de oficiali români în schimbul acordării companiei EADS Deutschland GmbH Germania, în anul 2004, a contractului privind Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (MAI SISF), în valoare de 534 milioane euro, extins în anul 2009 cu 200 milioane euro.

Din documentele de la dosar, în data de 15 iulie 2004, MAI a încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar, în termen de două zile, studiul respectiv de fezabilitate a fost predat părţii române care a efectuat o plată de 430.000 euro către Bearing Point.

Procurorii susţin că exista indicii în sensul că acest studiu de fezabilitate, care indica firma EADS ca singura firmă din lume competentă să furnizeze SISF pentru MAI, a fost întocmit de angajaţii Midocar Consulting şi reprezintă o sinteză a unor studii anterioare, cu acelaşi obiect, realizate de alte firme în folosul poliţiei de frontieră.

În baza studiului pus la dispoziţie de Bearing Point, comisia de negociere a MAI, de la acea dată, a decis achiziţia SISF prin negociere cu sursă unică şi anume cu firma EADS Germania.

În perioada 2003 – 2004, pe parcursul negocierilor oficiale dintre MAI şi EADS, s-a stabilit ca această companie să fie unicul producător oficial, permiţându-i acestuia să fie la curent cu absolut toate informaţiile şi discuţiile din cadrul întâlnirilor şi permiţându-i un control asupra oficialilor EADS care să nu pericliteze înţelegerile ascunse privind subcontractanţii ce urmau să fie folosiţi în proiect (FSC, UTI, Felix Telecom), subcontractanţi care ‘aveau rolul de a derula mitele necesare aprobării contractului’.

‘Ca urmare, pe parcursul negocierilor s-a ajuns la formula total nepotrivită pentru statul român a unui contract-cadru cu o sumă fixă de 650 milioane euro, dar fără să fie precizat în detaliu soluţiile tehnice, echipamentele şi serviciile ce urmau să fie livrate, acestea urmând să fie agreate ulterior de către EADS împreună cu UIP din IPF. În felul acesta, EADS putea controla permanent prin soluţiile tehnice oferite profitul care urma să-l realizeze în acest contract, profit din care urmau să fie plătite mitele necesare aprobării contractului’, apreciază anchetatorii.

Contractul de achiziţie a SISF, în valoare de 650 milioane euro, a fost semnat în 12 august 2004.

Pentru ca EADS să obţină acest contract, managementul firmei a fost condiţionat să încheie un contract de promisiune irevocabilă de subcontractare cu FSC pentru comenzi de 40 până la 60 milioane de euro.

Procurorii mai susţin că managementul FSC, la rândul său, pentru a primi aceste comenzi de la EADS, a fost condiţionat de către C.F. să semneze în acelaşi timp contracte de comision pentru reuşită cu firma Gessa, comision 10%, şi cu firma Profinet, comision 5%, ‘bani care reprezentau mită pentru persoanele din conducerea MAI şi cabinetul primului-ministru’.

Din cercetări rezultă că în februarie 2005 s-a solicitat managementului FSC schimbarea procentelor de comision către Gessa şi Profinet, noile procente fiind 7% pentru Gessa şi 8% pentru Profnet, totalul lor rămânând 15% din valoarea comenzilor pe care FSC urmă să le primească de la EADS.

‘EADS a plătit în anul 2004, imediat după semnarea contractului, un avans de 4 milioane euro ce urmau să fie folosiţi pentru plata mitelor persoanelor, sumă din care FSC a plătit la rândul său un avans de 2.000.000 euro către Profinet şi un avans de 280.000 euro către Gessa’, se mai arată în documentele din anchetă.