Adrian Vasilescu a avertizat: România continuă să se învârtă într-un sens giratoriu.
„Datoria publică nu poate să contribuie la o expansiune a investițiilor în România. Nu are cum. În bună parte datoria publică este făcută pentru a acoperi deficitul bugetar, care se acoperă în exclusivitate din împrumuturi, unele interne, altele externe. Mulți se întreabă unde se duce datoria publică? În acoperirea deficitul bugetar. Este mare în România. Suntem în procedura de deficit excesiv, singura țară din UE.
Veniturile la buget sunt mici, raportate la PIB sunt 30%. Cu veniturile acestea nu putem face față. Nu putem da vina pe Ministerul de Finanțe, când Ministerul de Finanțe adună și plătește. Este vorba de societatea românească în ansamblu”, a explicat Adrian Vasilescu, pentru B1.
Pe de altă parte, oficialul BNR susține că România nu este țara care se împrumută cel mai scump din UE:
„Dacă în urmă cu doi ani noi ne împrumutam cu 9% și ungurii cu 2%, în amintirea multora a rămas această diferență. În momentul de față ungurii se împrumută mai scump decât noi. Bulgaria o scoatem din evidență pentru că este ceea ce se numește Consiliul Monetar, are o constrângere financiară.
Uneori când nu te poți împrumuta, și Bulgaria nu se poate împrumuta, e chiar rău”, a mai precizat specialistul, pentru sursa citată.
Dacă BNR se plânge de veniturile mici la bugetul de stat, economistul Ilie Șerbănescu insistă ca executivul să-și asume anumite măsuri prin care multinaționalele să se supună regimului fiscal din țara noastră.
„Nu se poate stabili o taxă de solidaritate atât timp cât nu tu (n.r. – Guvernul României) decizi, ci companiile multinaționale decid. Evident, ele nu vor fi de acord vreodată. Nu trebuie să fi cine stie ce somitate ca să constați acest lucru.
Guvernanții (n.r. – din România) au comanda asta de la stăpânii lor, simplu. Ei sunt interesați ca să transmită o astfel de comandă”, a declarat Ilie Șerbănescu, pentru RomâniaTV.net.
România se află în top 10 cele mai sărace țări din UE, potrivit publicației germane Handelsblatt.
Produsul intern brut (PIB) e un indicator al bogăției unei țări, iar în cadrul UE se pot compara între ele standardele puterii de cumpărare și, astfel, se poate stabili o ierarhie:
1. Bulgaria 55
2. Grecia 65
3. Slovacia 68
4. Croația 70
5. Letonia 71
6. România 73
7. Portugalia 74
8. Ungaria 76
9. Polonia 77
10. Spania 84