Şase indivizi au fost arestaţi marți, 4 februarie, în estul Germaniei, după ce au furat aproape 100 de kilograme de leurdă, conform unui anunţ al poliţiei din Leipzig.
Suspecţii, cu vârste între 26 şi 39 de ani, ar face parte dintr-un grup infracţional organizat. Trei dintre ei au fost prinşi în apropierea localităţii Wermsdorf, în landul Saxonia, după ce poliţia a observat un miros puternic de usturoi emanând din vehiculul lor, scrie blick.de.
În portbagajul maşinii, agenţii au găsit mai multe sacoşe pline cu bulbi de leurdă, precum şi unelte de recoltat.
Ceilalţi suspecţi au fost prinși nu cu mult mai târziu, la periferia oraşului Leipzig. Deşi pare mai mult o ştire de coloană, se pare că furtul de leurdă reprezintă o problemă persistentă pentru poliția din zona orașului Leipzig de mai mulți ani. Au fost reținute mai multe grupuri de indivizi care au sustras cantități semnificative de leurdă din zonele protejate, având intenția de a le vinde clienților din sectorul de catering.
În Germania, există reglementări stricte referitoare la culegerea leurdei, permițându-se doar culegerea a câtorva frunze de către o singură persoană, în timp ce recoltarea din rezervațiile naturale este complet interzisă.
De obicei, sezonul de recoltare a leurdei începe la sfârșitul lunii februarie.
Cunoscută ca remediu de milenii, leurda este unul dintre leacurile din lunile de primăvară pe care natura ni-l oferă pentru ca organismul nostru să se cureţe de toxine şi să îşi întărească sistemul imunitar. Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) şi, într-adevăr, urşii o consumă ca medicament, imediat ce ies din hibernare. De altfel, se pare că apariţia frunzelor de leurdă este şi semnul că, în curând, animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de razele soarelui de primăvară.
Leguma miraculoasă care îți vindecă organismul. Este vedeta primăverii și costă doar câțiva lei
Este o plantă de talie medie-mică, cu frunze cărnoase, de un verde puternic, cu flori mici şi albe. În ţara noastră, verdele viu al frunzelor şi albul luminos al florilor ei împodobesc pădurile din Muntenia, Transilvania şi sudul Moldovei. Popular, mai este numită şi usturoită, pentru că frunzele şi tulpinile sale au un gust şi un miros puternic de usturoi, cu care de altfel este şi rudă, din punct de vedere botanic.
Leurda creşte numai în pădurile din Europa Centrală, iar până în prezent nu a putut fi aclimatizată în nici o altă regiune. În prezent, leurda este considerată din punct de vedere terapeutic mai puternică decât usturoiul, care la rândul său este unul dintre cele mai folosite şi apreciate medicamente naturale din lume. Explicaţia acestui lucru este faptul că leurda a crescut liberă, neinfluenţată de mâna omului, păstrându-şi neatinse însuşirile cu care a fost înzestrată. Aşa se explică faptul că are efecte terapeutice atât de puternice.
Frunzele de leurdă au componente asemănătoare cu cele ale usturoiului, predominând sulfura de alil, care imprimă gustul şi mirosul caracteristice tuturor speciilor din genul Allium. În plus, conţine carotenoizi, vitaminele A şi C, vitamine din complexul B, levuloză, ulei eteric complex, săruri minerale, calciu, fier, fosfor, natriu, magneziu, cupru şi proteine.
Pentru alimentaţie şi preparare în stare proaspătă, se recoltează frunzele fragede, tinere, în lunile martie-aprilie. Se taie cu un cuţitaş, pentru a nu scoate afară planta cu tot cu rădăcină, care trebuie să rămână în pământ pentru a permite regenerarea plantei. Pentru o porţie delicioasă de salată cu leurdă, se prepară o mână de frunze proaspete, care se spală bine cu apă călduţă, se taie mărunt şi se pun într-un castron.
Se amestecă cu o linguriţă de oţet de mere, un vârf de cuţit de sare şi o jumătate de linguriţă de ulei, după care se consumă în maxim 30 de minute de la preparare. Într-o cură cu leurdă, se consumă o astfel de salată o dată pe zi, dimineaţa, la prima masă, înainte de a începe să consumi altfel de alimente. O cură cu leurdă durează minim 10 zile. Este extrem de bine tolerată de ficat şi, deşi are un puternic miros de usturoi, nu dă respiraţiei izul neplăcut ca în cazul usturoiului.
Trecând la registrul serios, aceste furtui au legătură şi cu problemele economice ale Germanei. Inflaţia anuală din Germania s-a menţinut la 2,8% în ianuarie, conform datelor preliminare publicate vineri de oficiul naţional de statistică, Destatis. Aceasta este ultima raportare majoră înainte ca germanii să meargă la vot pe 23 februarie, în urma colapsului coaliţiei de guvernare din noiembrie 2024, transmite CNBC.
Nivelul inflaţiei a fost în concordanţă cu prognozele economiştilor chestionaţi de Reuters. Indicele armonizat al preţurilor de consum (HICP), utilizat pentru comparabilitate în zona euro, a înregistrat o scădere de 0,2% faţă de luna precedentă.
Rata inflaţiei în Germania rămâne peste ţinta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a patra lună consecutiv, după ce coborâse sub acest prag în septembrie anul trecut. Evoluţia reflectă trendul mai larg al inflaţiei în zona euro, unde BCE a declarat joi că dezinflaţia ”este pe drumul cel bun” şi se desfăşoară conform aşteptărilor.
În zona euro, inflaţia a fost de 2,4% în decembrie, iar datele pentru ianuarie urmează să fie publicate săptămâna viitoare.
Inflaţia de bază din Germania, care exclude preţurile la alimente şi energie, a coborât la 2,9% în ianuarie, de la 3,3% în decembrie. Inflaţia serviciilor a înregistrat, de asemenea, o uşoară încetinire, ajungând la 4%, faţă de 4,1% în luna precedentă.
Economia slabă a Germaniei pare să aibă un efect dezinflaţionist, a explicat Sebastian Becker, economist la Deutsche Bank Research.
Datele preliminare publicate joi au arătat că PIB-ul german s-a contractat cu 0,2% în trimestrul al patrulea al anului trecut, un rezultat mai slab decât aşteptările.
”Aceasta ne întăreşte convingerea că rata inflaţiei în sectorul serviciilor şi, implicit, rata inflaţiei de bază vor continua să scadă pe parcursul anului,” a declarat Becker, citat de CNBC. În acest context, BCE ar putea continua relaxarea politicii monetare.
Economia, un subiect-cheie în campania electorală
Raportul privind inflaţia din ianuarie este una dintre ultimele date economice esenţiale publicate înaintea alegerilor anticipate din Germania, programate pe 23 februarie. Economia germană a fost un subiect central în campania electorală, alături de imigraţie, pe fondul creşterii economice slabe şi al presiunilor inflaţioniste.
Guvernul de la Berlin şi-a revizuit în scădere estimările de creştere economică pentru 2025, prognozând o expansiune de doar 0,3%, după ce PIB-ul s-a contractat în ultimii doi ani. Chiar dacă economia a evitat o recesiune tehnică (definită prin două trimestre consecutive de contracţie), creşterea economică a fost anemică.
Inflaţia nearmonizată este estimată să ajungă, în medie, la 2,2% în 2025, conform raportului economic anual al guvernului german.