Prin propunerea legislativă a PNL, amendată în comisiile de specialitate, prevede completarea articolului 3 al Legii privind siguranța națională cu litera m), potrivit căreia: „orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional”.
Citeşte şi: DEZBATERI în Parlament. Dacian Cioloş a prezentat bugetul pe 2016. PSD va vota proiectul UPDATE
Inițial, în propunerea de lege, inițiatorii vizau ca defrișarea ilegală pe suprafețe mai mari de un hectar să fie considerată amenințare la adresa siguranței naționale a României, însă membrii Comisiei juridice și cei ai Comisiei pentru administrație din Senat au fost de părere că este necesară referirea expresă, pe lângă fondul forestier, și la celelalte resurse naturale, respectiv fondurile cinegetic, piscicol, apele și alte asemenea resurse economice strategice ale țării, scrie Agerpres.
În expunerea de motive a propunerii de lege, inițiatorii au susținut faptul că domeniul silvic este unul în care inegalitățile și abuzurile „s-au acumulat an după an”, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor ridicându-se la cinci miliarde de euro, „cifră care în realitate este și mai mare”.
„În ultimii opt ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, iar această proporție este numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată. S-au încercat măsuri de stopare prin activități de control, care însă și-au demonstrat ineficiența. Curtea de Conturi vorbește chiar despre încurajarea și perpetuarea infracțiunilor la regimul silvic, respectiv tăieri și comercializări ilegale de lemn„, se mai arată în expunerea de motive.
Legea are un caracter organic, iar Senatul a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, cu 99 de voturi „pentru” și patru abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 7 octombrie.