Neculai Bereanu a spus că el consideră „o greşeală” faptul că în Camera Deputaţilor s-au votat modificări la Codul Penal care să aducă „superimunitate”.
El a mai arătat că nu este de acord nici cu Legea amnistierii care a fost propusă spre adoptare în Camera Deputaţilor.
„Sugerez parlamentarilor PSD din Camera Deputaţilor să nu voteze acest proiect de lege”, a spus Bereanu.
Camera Deputaţilor a aprobat, marţi, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012. Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.
În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie pe durată maximă”. Acelaşi articol stabileşte, la alineatul 2, că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
Articolul a fost modificat de Camera Deputaţilor, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.) şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”.
Şi alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională”.
Propunerea legislativă pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse (Pl-x 162/2013) a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, la sesiunea de vot final care va avea loc săptămâna viitoare, marţi, 17 decembrie.
Pe ordinea de zi, în dreptul propunerii de lege, se menţionează că iniţiativa este dezbătută în procedură de urgenţă, că Raportul Comisiei Juridice este unul de adoptare şi că forul decizional este Camera Deputaţilor.
De această dată, pe site-ul Camerei, în dreptul propunerii legislative, figurează şi raportul Comisiei Juridice privind adoptarea propunerii legislative.
Modul în care Legea amnistierii a fost adoptată în Comisia juridică a Camerei, la miezul nopţii, într-o şedinţă secretă, iar apoi introducerea acesteia pe ordinea de zi a plenului de marţi, în condiţiile în care raportul comisiei nu era public, a generat o serie de controverse.
Adoptarea legii nu este susţinută de opoziţie, dar nici de PNL, care a anunţat chiar prin vocea lui Crin Antonescu, preşedintele partidului, că este categoric împotriva proiectului. Mai mult, liberalii au cerut vot deschis la această lege.
Şi preşedintele Traian Băsescu a transmis Camerei Deputaţilor rugămintea de a respinge legea. El a vorbit şi la telefon cu preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, căruia i-a trimis şi o scrisoare.
Marţi, după o discuţie între Valeriu Zgonea şi liderii grupurilor parlamentare, Legea amnistierii a fost scoasă de pe ordinea de zi a sesiunii de vot final a Camerei Deputaţilor.