Potrivit articolului 120 din ordonanța amintită, „contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit, constituie titluri executorii”.
„Avem problema cu creditele în franci elvețieni și dacă reușim să trecem, în regim de urgență, legea aceasta, cel puțin nu le mai iau casele imediat. Trebuie să se ducă în instanță, deci nu mai sunt la bunul plac al executorilor judecătorești”, a declarat Cristiana Anghel pentru Agerpres.
Citeşte şi:
În expunerea de motive a propunerii de lege, inițiate de Cristiana Anghel și semnate de senatori aparținând PC, PSD, UNPR și PNL, se arată faptul că „mii de oameni au fost evacuați din locuințele lor în urmarea unor executări silite demarate de bănci sau de colectori de creanțe (aceștia din urmă ființând și funcționând ilegal)”.
Potrivit documentului citat, acestor oameni nu le-a fost oferită șansa unei opoziții sau a unui apel la hotărârea judecătorului de încuviințare a executării silite și nici șansa de a se pune sub protecția tribunalului, „așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor Uniunii Europene”.
„În dreptul nostru procesual civil, în totală contradicție cu dreptul Uniunii Europene, încheierea prin care se încuviințează executarea silită a unui contract de credit bancar (titlu executoriu în el însuși, care nu are nevoie de o soluție judiciară favorabilă pentru a fi pusă în executare silită) nu este supusă niciunei căi de atac. Debitorului aflat în această situație i se permite o contestație la executare, dar aceasta se poate dovedi inutilă, întrucât ea nu suspendă executarea, ceea ce înseamnă că între timp locuința debitorului sau a familiei sale poate fi executată silit„, explică Cristiana Anghel, în expunerea de motive.
De asemenea, aceasta atrage atenția că debitorul care ar câștiga în contestația la executare ar obține doar dreptul la despăgubiri.
„Suspendarea executării se poate acorda, în mod excepțional, doar cu depunerea unei cauțiuni care poate fi, uneori, prohibitivă. (…) În ultima vreme, mai ales în spețe pronunțate contra sistemului judiciar spaniol (similar în multe privințe cu cel românesc), s-a decis la Luxemburg că e inadmisibil ca debitorului să i se refuze dreptul de a se opune la încuviințarea unei executări și de a cere înghețarea efectelor unui contract care este suspect de a fi împănat cu clauze abuzive, mai ales în acele cazuri în care obiectul executării silite îl reprezintă casa de locuit a debitorului și a familiei sale.
Legea internă care interzice acest drept este inaplicabilă. Exact așa este și legea română. Inaplicabilă. Mai mult, CEDO a decis că dacă o executare silită asupra locuinței debitorului sau a familiei sale s-a derulat fără că debitorului să i se fi dat dreptul efectiv de a se opune la executare, atunci el are dreptul la despăgubiri, inclusiv pentru daune morale”, se mai arată în expunerea de motive.
Totodată, senatorul PC Cristiana Anghel a inițiat și o altă propunere legislativă care modifică articolul 96 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul introducerii obligativității pentru statul român de a se îndrepta „de îndată” cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit „o eroare judiciară cauzatoare de prejudicii”.