Senatul a adoptat legea plafonării dobânzilor la credite

Proiectul de lege a stârnit un război total în grupul PNL din Senat. Liberalul Daniel Zamfir a susținut acest proiect de lege, dar grupul PNL nu l-a susținut. Astfel, s-a ajuns la contre între Daniel Zamfir și Iulian Dumitrescu, liderul de grup al PNL.

„PNL nu o să susțină această inițiativă legislativă și întrucât ea este inițiată de un coleg de-al nostru și este semnată și de alți colegi, îmi revine mie plăcerea să vă informez de ce nu susținem acest proiect. Vreau să-i întreb pe inițiatori ce au cu milioanele de români care au depozite în bănci, ei cu ce au greșit? Dacă plafonăm dobânzile, atunci fi luați banii de la depozite. Practic, dacă această lege se va aplica de mâine, atunci vor fi luați banii din buzunarele românilor (…) Prin această lege favorizați marile companii și defavorizați IMM-urile. Se știe că marile companii contractează mult mai ușor credite, în timp ce IMM-urile vor lua foarte, foarte greu.”, a spus Iulian Dumitrescu, liderul senatorilor PNL.

Potrivit ultimelor amendamente aduse de Daniel Zamfir, dobânda anuală efectivă în cazul creditelor ipotecare ar putea fi plafonată la dobânda BNR (în prezent 2,25%) înmulţit cu 2,5, deci un total de 5,62%. Cel de-al doilea amendament vizează nivelul dobânzii anuale efective la creditele de consum la 18%

Astfel, dobânzile anuale efective medii în Franţa sunt de 3,38%, în Germania de 3,36%, iar plafonul maxim al DAE în Spania este de 2,5 ori dobânda-cheie a băncii centrale. Se pare că acest model a stat şi la baza plafonării DAE la creditele ipotecare. Media dobânzilor la nivelul Uniunii Europene era, în 2010, când se resimţeau din plin şi dureros efectele crizei economice cauzate de bănci prin practicarea creditelor sub-prime (acolo unde mediul economic şi legislativ le permitea asta) de 3,45%, respectiv 5,17% şi 5,07%, în funcţie de perioada creditului.

Alte articole

Ilie Bolojan, ales al doilea om în stat după președinte. Ciprian Șerban, noul președinte al Camerei Deputaților

Românii plătesc rate mai mari la bănci. Cu cât a crescut indicele ROBOR la trei luni și la șase luni

În România, în aceeaşi perioadă, se plăteau dobânzi medii de 6,65%, 11,60% şi 12,97%, dublu (sau chiar triplu faţă de media europeană). Dobânzile cele mai mari sunt cele la creditele pe termen scurt, fără garanţii şi cu valori de sub 20.000 euro, adresate persoanelor aflate în situaţia cea mai vulnerabilă (sub-prime). Dobânzile cele mai mici sunt la creditele ipotecare. Cele medii sunt la creditele imobiliare mai mari de 20.000 de euro.

Citeşte şi PRIMA CASĂ 2018. Plafonul de anul acesta este cel mai mic din ultimii ani