În favoarea proiectului de lege, care a fost aprobat în baza unui raport cu amendamente admise, au votat 97 de senatori şi s-au înregistrat şi două abţineri.
„Trebuie să fac o clarificare pentru cei care urmăresc lucrările plenului Senatului. Să spunem că este vorba despre anumite articole din această lege care spuneau că funcţionarii publici trimişi în judecată pentru fapte de corupţie nu ar trebui să mai fie suspendaţi din raporturile lor de serviciu. Am avut o serie de iniţiative legislative prin Senat, prin Parlament, de fiecare dată am argumentat că nu e în regulă să protejăm aceşti funcţionari publici trimişi în judecată pentru fapte de corupţie. Mă bucur că, în final, Curtea Constituţională a fost de acord cu acest argument, şi anume că interesul public primează în faţa unui drept la muncă, să spunem. Pentru că, în cele din urmă, acestor funcţionari nu li se îngrădeşte niciun drept, ci, eventual, să-i îndepărtăm de la locul faptei dacă fapta comisă va fi în final confirmată de către o decizie a unei Curţi (instanţă de judecată – n.r.) „, a declarat senatorul USR, Florina Presadă, în cadrul dezbaterilor la proiectul de lege.
Curtea Constituţională a României a admis pe 23 ianuarie 2018 sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la legea care menţine abrogarea suspendării funcţionarilor publici trimişi în judecată.
„Am avut o obiecţie de neconstituţionalitate a Legii 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, obiecţie ridicată de preşedinte, pe care am admis-o şi am stabilit că – abrogarea textelor care vizau posibilitatea suspendării de drept a contractelor de muncă a funcţionarilor publici care au fost trimiţi în judecată – a fost abrogată ilegal”, a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, după luarea deciziei.
Anterior, pe 14 noiembrie 2017, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, menţinând abrogarea prevederii potrivit căreia funcţionarii publici sunt suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni, inclusiv de corupţie şi de serviciu.
Camera Deputaţilor a respins, astfel, la acel moment, obiecţiile preşedintelui Klaus Iohannis, conţinute în cererea de reexaminare asupra acestui proiect, adoptat iniţial de Parlament în iunie 2016.
Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege.