Birourile Permanente ale Camerei şi Senatului, votate. Eugen Tomac: PMP a fost lipsit abuziv de un reprezentant în Bp

UPDATE Plenul Camerei Deputaţilor a votat, joi, la deschiderea sesiunii parlamentare, componenţa Biroului permanent, PMP declarând că a fost lipsit în mod abuziv de un reprezentant în Bp, deşi are mai mulţi deputaţi decât ALDE.

„PMP a fost lipsit abuziv de un reprezentant în Biroul permanent, deşi avem mai mulţi deputaţi decât ALDE, este un abuz şi un fapt grav pentru funcţionarea acestei instituţii”, a declarat, în plen, preşedintele executiv al PMP Eugen Tomac.

PMP are 16 deputaţi, iar ALDE 15, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Camerei Deputaţilor.

PSD i-a susţinut pentru funcţiile de vicepreşedinţi în Biroul permanent pe Florin Iordache, Carmen Mihălcescu, Gabriel Vlase, pentru funcţiile de secretari pe Mircea Drăghici şi Georgian Pop, iar pentru funcţia de chestor pe Marcel Ciolacu.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

PNL l-a propus pentru funcţia de vicepreşedinte pe Ben Oni Ardelean, iar pentru funcţia de secretar pe Cristan Buican.

Din partea USR, Cristian Seidler va ocupa funcţia de secretar.

UDMR l-a susţinut pentru funcţia de chestor pe Seres Denes, iar de la ALDE pe Andrei Gerea.

Grupului minorităţilor naţionale l-a susţinut pe Dragoş Zisopol pentru funcţia de chestor.

Compomenţa Biroului Permanent a fost adoptată cu 218 de voturi „pentru” şi 34 „împotrivă”.

Senatul a votat noua componenţă a Biroului Permanent

Plenul Senatului a votat, joi, în prima şedinţă din anul 2018, noua componenţă a Biroului permanent pentru noua sesiune parlamentară, format din preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

Biroul permanent al Senatului, pentru prima sesiune din anul 2018, este constituit din: preşedinte – Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), vicepreşedinţi – Adrian Ţuţuianu şi Claudiu Iulian Manda (PSD), Cornel Popa (PNL) şi Nicu Fălcoi (USR), secretari – Emilia Arcan şi Marian Pavel (PSD), Mario Oprea (PNL), Gheorghe Baciu (PMP) şi chestori – Doina Elena Federovici şi Nicolae Marin (PSD), Eugen Ţapu Nazare (PNL) şi Tanczos Barna (UDMR).

Componenţa noului Birou Permanent a fost votată în unanimitate.

Fosta componenţă a Biroului Permanent a fost: preşedinte – Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), vicepreşedinţi – Adrian Ţuţuianu şi Claudiu Iulian Manda (PSD), Cornel Popa (PNL) şi Mihai Goţiu ( USR), secretari – Radu Oprea şi Marian Pavel (PSD), Ionel Marcel Vela (PNL), Ion Ganea (PMP) şi chestori – Doina Elena Federovici şi Paul Stănescu (PSD), Ion Popa (PNL) şi Tanczos Barna (UDMR).

UPDATE Prima şedinţă a plenului Senatului din cea de a treia sesiune ordinară a legislaturii 2016 – 2020 şi prima a acestui an a început joi cu intonarea Imnului naţional.

Noua sesiune a Parlamentului începe joi, iar printre priorităţile coaliţiei PSD-ALDE se numără modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, o nouă lege a pensiilor şi salariilor, modificarea legislaţiei siguranţei naţionale, care vizează SRI şi SIE, dar şi proiectul Codului administrativ, care are o serie de articole controversate ce stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. 

Biroul permanent al Senatului este convocat la ora 10,30, grupurile parlamentare se vor întruni de la ora 11,00 şi prima şedinţă de plen va avea loc începând cu ora 12,00.

Decizia de convocare a Senatului în prima sesiune ordinară a acestui an a fost semnată pe 25 ianuarie de preşedintele forului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Ca la începutul fiecărei sesiuni ordinare, va fi aleasă noua componenţă a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

De asemenea, fiecare dintre cele şase grupuri parlamentare din Senat – ale PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE şi PMP – îşi va alege şi va anunţa în plen conducerea.

Senatul avea la sfârşitul sesiunii anterioare 136 de senatori, dar va începe noua sesiune cu 135 după decesul senatorului UDMR Verestoy Attila pe 24 ianuarie, la vârsta de 63 de ani.

Antal Lorant este următorul pe lista UDMR care a candidat în decembrie 2016 pentru Senat şi ar putea să îi ia locul lui Verestoy Attilla.

* Şi Camera Deputaţilor se reuneşte în prima şedinţă a sesiunii parlamentare ordinare de primăvară, urmând să fie aleasă noua componenţă a Biroului permanent.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în vechea componenţă, se va întruni începând cu ora 11,00. Apoi, grupurile parlamentare vor avea şedinţe separate pentru a-şi stabili liderii de grup şi propunerile pentru reprezentanţii în conducerea Camerei.

Şedinţa de plen a Camera Deputaţilor va fi dedicată alegerii noii componenţe a Biroului permanent – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii acestui for.

Potrivit articolului 24 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, alegerea membrilor Biroului permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare.

Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se va supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă prin vot secret cu bile.

Deja, miercuri, PSD şi-a nominalizat reprezentanţii în Cameră.

Daniel Suciu a fost ales lider al grupului deputaţilor social-democraţi, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Pentru cele trei funcţii de vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor au fost propuşi tot Gabriel Vlase, Florin Iordache şi Carmen Mihălcescu, pentru posturile de secretar – Georgian Pop şi Mircea Drăghici, iar pentru postul de chestor – Marcel Ciolacu.

Sesiunea parlamentară care începe joi va avea pe masă o serie importantă de măsuri care trebuie luate, iar modificarea Codurilor penale este una dintre priorităţile imediate ale majorităţii PSD-ALDE.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu afirma că membrii Comisiei speciale care modifică legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, vor începe modificarea Codurilor penale şi dezincriminarea abuzlui în serviciu, afirmând că directiva europeană care vizează prezumţia de nevinovăţie trebuia modificată acum doi ani.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, spunea la rândul său că PSD va modifica „mult” Codurile penale, iar întrebat de ce miniştrii cu probleme penale vor face parte din Cabinetul Dăncilă, acesta a răspuns „pentru că putem”. De asemenea, el spunea că protestatarii care nu sunt de acord cu aceste modificări „să facă un partid unic, cu Kovesi preşedinte, prim-ministru şi împărat”.

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, dădea asigurări că până la 1 aprilie Parlamentul „îşi va îndeplini rolul” şi va transpune directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie. „Vă asigur că până la data de 1 aprilie Parlamentul îşi va îndeplini acest rol şi va transpune directiva. Acolo este vorba de nişte principii. Acele principii din directivă Guvernul a transpus o parte dintre ele prin proiectul de lege care a fost înaintat la Senat, dar pentru restul de articole care trebuie transpuse, prin iniţiativă parlamentară a grupurilor parlamentare dar şi a asociaţiilor profesionale tocmai asta facem şi noi. Printr-o dezbatere transparentă cu toţi cei interesaţi la masă. Dar vă asigur că nu va fi nevoie de OUG pentru că în luna februarie noi vom înainta către Senat un proiect de lege care să vizeze transpunerea directivei”, a spus Florin Iordache ce va face comisia specială cu transpunerea directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie.

De asemenea, controversata lege a pensiilor va fi şi ea pe agenda Parlamentului. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, spunea că această lege trebuie adoptată cât mai repede. Potrivit actului normativ, punctul de pensie va fi mărit la 1.775 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va fi de 550 de lei, iar cea minimă de 650 de lei. De asemenea, legea salarizării, care prevede micşorări de venituri pentru cei cu salarii de peste 7.000 de lei pe lună, este o altă măsură aşteptată în Parlament.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se iniţieze modificări la legile siguranţei naţionale, care includ Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE), deoarece serviciile secrete au nevoie de “o legislaţie modernă”.

Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ, care a fost depus la Senat în decembrie, ca iniţiativă legislativă asumată de senatorii şi deputaţii PSD, fiind promovat în procedură de urgenţă. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. Codul mai prevede, de asemenea, că membrul Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abţină de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, soţ, soţie, rude până la gradul al II-lea, dar nu şi atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecinţe vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Codul stabileşte şi că, în mod excepţional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor publice, inclusiv bănci şi instituţii financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune acest lucru. În proiect se prevede şi numărul de posturi de la cabinetul şi cancelaria demnitarilor şi aleşilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) şi primarul general al Capitalei (13).

CCR a decis marţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţine dispoziţii neconstituţionale şi cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe, iar pe 22 ianuarie a declarat neconstituţionale prevederi din Legea privind Statutul funcţionarilor publici, urmare a unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis. Aceste aspecte declarate neconstituţionale se vor întoarce în Parlament pentru a fi rediscutate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, că independenţa justiţiei rămâne intangibilă şi a susţinut că se implică foarte multe în privinţa legilor justiţiei şi este optimist legat de parcursul final al acestora.

Preşedintele Iohannis a precizat că avem o problemă majoră cu legile justiţiei şi cu codurile în România.

”Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba aşteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluţie. Soluţia este la noi şi din acest motiv am insistat mai mult decât în alte situaţii să avem soluţii legislative care, sigur, satisfac şi nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac şi criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea, mă implic şi foarte mult şi sunt optimist în ceea ce priveşte parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Aţi văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de CCR pentru îmbunătăţiri. Acest proces va mai dura o vreme şi evident că aşteptarea mea este ca la final să avem legi care ţin cont de deciziile CCR şi vin să îmbunătăţească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independeţa justiţiei şi înlesnesc actul de justiţie în România şi pentru asta cel puţin eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua”, a mai declarat şeful statului.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, miercuri, în conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis, că, dacă legile justiţiei rămân aşa cum le-a votat Parlamentul, discuţiile privind renunţarea la MCV şi intrarea în spaţiul Schengen ”se vor pune în alţi termeni”.

Juncker a mai spus că România a făcut progrese remarcabile în privinţa statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă paşi înapoi privind statul de drept. Juncker a ţinut să precizeze că este foarte bine informat. 

Modificările asupra Codurilor penale sunt contestate de CSM şi de Ministerul Public, care spun că sunt „reglementări excesive”, care duc la „amputarea posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor”. Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, spunea că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale elimină foarte multe din instrumentele eficiente de investigare pe care le au procurorii şi că dacă acestea vor fi aprobate „DNA se va închide”.