Seniorii aşteaptă a 13-a pensie după Paşte. Câţi bani în plus vin pe card, trebuie tipărite noi taloane

Despre a 13-a pensie se tot vorbește în ultima vreme. De altfel și Guvernul anunța la începutul lui 2025 că a decis să  acorde un ajutor unic de 1.000 de lei pensionarilor cu venituri sub 2.500 de lei.

Practic această sumă reprezenta o măsură compensatorie în contextul neindexării pensiilor la începutul anului. Mulți o considerau însă a 13-a pensie.

Unii oameni au fost revoltați când au auzit de această măsură, pentru că așteptau pensii mai mari la început de an. Alții în schimb s-au declarat mulțumiți de un surplus financiar.

Pensii 2025. S-au tipărit noile taloane, majorările se plătesc retroactiv, seniorii primesc şi 10.000 de lei în mai

Alte articole

Când vor primi pensionarii banii pentru pensiile recalculate. Sunt favorizaţi cei cu al 13-lea salariu

Bani în plus la pensie pentru românii cu cel puțin 15 ani vechime. Formula de calcul

În anul 2025, pensionarii din România ar trebui să beneficieze de un singur ajutor financiar, stabilit la suma de 1.000 de lei. Aceasta este decizia luată de coaliția de guvernare, însă detaliile privind categoriile de beneficiari și momentul exact al acordării acestui sprijin sunt încă subiect de dezbatere.

Decizia vine în contextul în care pensiile nu au mai fost indexate, așa cum prevedea legislația în vigoare, cu rata inflației plus 50% din creșterea salariului mediu brut. Această măsură a fost amânată, deși fusese anunțată înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Conform unor calcule economice, pensionarii pierd, în medie, 324 de lei lunar din cauza anulării indexării pensiilor.

Deși PSD și PNL par să fi ajuns la un consens asupra necesității acestui sprijin financiar, Ministerul de Finanțe, controlat de UDMR, și-a exprimat rezervele cu privire la acordarea lui. Potrivit unor surse politice, reprezentanții UDMR consideră că bugetul nu poate susține această cheltuială suplimentară fără a afecta alte sectoare prioritare.

Când ar putea fi acordată a 13-a pensie

Problema apare însă în momentul în care sumele nu au fost virate și nici nu s-a mai discutat despre ele. Mai exact, deși Guvernul a alocat un buget de 2 miliarde de lei pentru acest program, banii nu au ajuns la beneficiari.

Încă din luna februarie, momentul acordării celei de a 13-a pensie rămâne subiect de dezbatere. Sunt oficiali care preferă ca banii să fie distribuiți în toamnă, spre exemplu.

Pe de altă parte, există și presiuni din partea PSD pentru ca plata să fie efectuată mai devreme, mai exact în lunile aprilie sau mai. Rămâne de văzut însă ce se va întâmpla ulterior. Ântre timp pensionarii speră în continuare la pensii mai mari, având în vedere că situația economică din țară nu este deloc una rezonabilă, iar prețurile tot cresc.

Vouchere alimente 2025 se dau sigur. Pe ce dată vor intra banii pe carduri. Anunț de ultimă oră pentru acești români

Vouchere alimente 2025. După ce Guvernul a anulat indexarea pensiilor din ianuarie, autoritățile au decis să ofere un sprijin financiar suplimentar persoanelor vulnerabile, în special pensionarilor cu venituri reduse.

După liberalizarea prețului la energie, „românii care au cu adevărat nevoie” ar putea primi vouchere pentru facturi

Ministerul Muncii și-a asumat ca, până la 15 iunie, să vină cu un mecanism de protecție pentru românii care „au cu adevărat o greutate” pentru plata facturilor la energie electrică, a afirmat, luni, 31 martie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după respingerea, în plenul Senatului, a moțiunii simple împotriva sa.

„La energie electrică, piața este într-o altă dinamică. La nivel european, prețurile au crescut destul de mult, 25 – 30%, de aceea am și luat măsura prelungirii schemei de plafonare – compensare (n.r. până la 1 iulie a.c.). Se pot întâmpla multe până în 1 iulie, suntem pregătiți pe diverse scenarii. Scenariul de bază pe care mergem acum este să îi protejăm pe românii care au cu adevărat nevoie de sprijinul statului printr-un mecanism de tip voucher sau card pentru energie. Prin Ordonanța 6, cea care a prelungit aceste scheme, Ministerul Muncii și-a asumat ca, până la 15 iunie, să vină cu această propunere de mecanism și, practic, să avem o protecție care cei cu adevărat au o greutate pentru plata facturilor”, a precizat Burduja.

El a adăugat că românii ar trebui să intre pe site-ul ANRE și să-și aleagă, din timp, oferte de furnizare competitive. „Nu se susține scenariul acesta al exploziei (…). Pentru românii care au un consum de peste 300 de kW pe lună, cel mai probabil prețurile vor scădea. Sunt români în mediul urban care au consum mai mare, familie mai numeroasă și sunt la 1,3 lei kWh, există oferte mai mici pe piață în momentul ăsta și după perioada după 1 iulie. E important ca românii să intre pe site-ul ANRE și să-și aleagă oferte de furnizare competitivă, foarte bună, cea care le convine cel mai mult. Cu cât mai din timp, cu atât mai bine. Dar mesajul cel mai important e pentru românii care sunt în nevoie, cei care sunt în sărăcie energetică, cei vulnerabili, cei care au poate un aparat medical acasă și au un consum mare de energie electrică. Pe ei, statul îi va proteja în continuare printr-un mecanism dedicat și cred că așa este cel mai corect, ca sprijinul statului să meargă cu prioritate către românii care au cea mai nevoie”, a transmis Burduja.

El a adăugat că remediul pe termen mediu și lung este ca România să-și crească capacitatea de producție. „Asta înseamnă să nu mai depindem de alții, să nu mai apelăm la importuri atunci când este secetă, nu bate vântul și asta va asigura un preț mult mai bun în facturi. De aceea, am lansat cel mai important program de investiții în sectorul energetic după Revoluție. Sunt 14 miliarde de euro doar fonduri nerambursabile, uitați-vă pe cifre, roadele deja încep să se vadă. Anul trecut, 1.251 de megawați noi în sistem, înseamnă cât opt ani la un loc înainte. Anul acesta ne dorim să dublăm această performanță și o să vedeți un trend ascendent și în anii următori. E adevărat că lucrurile nu o să se simtă de azi pe mâine, dar mesajul important și pentru români și pentru mediul economic este că nu departe de ziua de astăzi țara asta va fi un mare producător de energie și trebuie să avem încredere că aceste investiții la care lucrăm, multe dintre ele sunt în șantier, se vor termina și asta va însemna pentru toți o piață mai bună”, a detaliat Burduja.

În ceea ce privește facturile pentru gaz, el a spus că „nu avem emoții”, subliniind că România are „al patrulea” cel mai ieftin gaz din UE.

„În acest moment, schema de compensare – plafonare a fost prelungită de la 1 aprilie până la 1 iulie, pentru energie electrică și până la 1 aprilie, anul viitor, pentru gaz. La gaz nu avem emoții, pentru că, având în vedere modul în care este structurată schema, cu o plafonare de la producător, pe tot lanțul până la clientul final, nu ne așteptăm nici la sume pentru compensare, nici modificări în facturi, deci România va avea în continuare, cred, al patrulea cel mai ieftin gaz din UE”, a conchis Burduja.

Şanse mici pentru a 13-a pensie:  Deficitul bugetar a ajuns la 2,28% din PIB după numai trei luni din anul 2025

Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a ajuns la 2,28% din Produsul Intern Brut (PIB) după numai trei luni din an, peste deficitul de anul trecut, care s-a situat la 2,04% din PIB.

Creșterea deficitului ca procent din PIB după numai un trimestru din an este un semnal îngrijorător, în contextul în care România trebuie să reducă deficitul în acest an, de la 9,3% din PIB la 7% din PIB.

În termeni valorici, deficitul bugetar a crescut la 43,66 miliarde de lei în primele trei luni din an, față de 35,88 miliarde lei, în primele trei luni din 2024.

România se îndreaptă spre o perioadă economică marcată de provocări majore, potrivit raportului World Economic Outlook, publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI).

Documentul FMI evidențiază o serie de vulnerabilități structurale care ar putea afecta semnificativ stabilitatea financiară și socială a țării noastre în următorii zece ani.

Datorie publică în creștere accelerată

Una dintre cele mai alarmante concluzii ale raportului este legată de nivelul datoriei publice, care ar putea atinge 75% din PIB. În paralel, veniturile bugetare sunt estimate să rămână la un nivel relativ scăzut, de 32-33% din PIB. Disproporția riscă să limiteze capacitatea Guvernului de a susține cheltuielile esențiale, în special în domeniile sociale și ale infrastructurii.

Pensii 2025. Recalcularea pensiilor a fost FINALIZATĂ, dar nu toţi seniorii şi-au primit deciziile. CALENDAR plată pensii mai 2025

Totodată, pentru anul 2025, FMI estimează o inflație medie de 4,6%, cu o posibilă scădere spre 3,1% în 2026. Chiar dacă pare o evoluție pozitivă, această inflație vine într-un context în care populația este afectată de creșterea prețurilor din anii anteriori. Puterea de cumpărare a românilor rămâne vulnerabilă, mai ales pentru categoriile sociale cu venituri fixe.

Conform raportului, produsul intern brut (PIB) per capita ar urma să ajungă în cinci ani la 51.000 de dolari (la paritatea puterii de cumpărare). Indicatorul nu reflectă neapărat o îmbunătățire a nivelului de trai pentru toți românii, mai ales în condițiile în care inegalitățile sociale persistă și se adâncesc.
Depopulare accelerată: România pierde un milion de locuitori

Un alt semnal de alarmă tras de FMI este legat de scăderea populației. În următorul deceniu, România ar putea pierde aproximativ un milion de locuitori. Acest declin demografic este agravat de migrația externă și de scăderea natalității, aspecte care reduc forța de muncă activă și pun presiune pe sistemele de pensii și sănătate.

Pensii mai 2025. Veste proastă pentru seniorii care şi-au cheltuit economiile pe pască şi miel. Când aduc poştaşii următoarea pensie

Una dintre cele mai critice probleme prognozate pentru România este creșterea sumei plătite în contul pensiilor, urmare a atingerii vârstei de pensionare de către „decreței” – generația născută în perioada 1967-1989, când avortul era interzis prin lege. Această generație numeroasă urmează să iasă la pensie în următorii ani, iar în lipsa unei reforme sustenabile a sistemului de pensii, presiunile asupra bugetului public vor deveni greu de gestionat.

Într-un context în care numărul contribuabililor scade, iar cel al beneficiarilor de pensii crește, este de așteptat ca nivelul pensiilor să fie menținut cu dificultate. FMI avertizează că pensionarii vor resimți cel mai acut efectele acestor dezechilibre economice și demografice. Fără măsuri clare de reformare a sistemului, calitatea vieții pentru această categorie riscă să se deterioreze semnificativ.