„Atunci când nu le va mai conveni să plătească tot mai scump pentru acţiunile pe care şi le doresc, se va produce şi corecţia acestei creşteri prea mari ca să nu fie ajustată“, a mai declarat Adrian Ciudin, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Carpatica Invest pentru RTV.NET.
Abia când vom vedea care este forţa corecţiei, vom putea spune dacă orizontul tendinţei curente de creştere se va lărgi şi va răsturna tendinţa anuală descendentă, care durează din februarie 2010.
Deocamdată, se cumpără. Societăţile de investiţii financiare (SIF) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt în mod sigur în atenţia investitorilor străini, dar „mai ales românii cumpără companiile româneşti, mai ales cele mai mici, nerelevante pentru străinii care au nevoie de ţinte mari pentru bani lor mulţi“. Străinii, ce e drept, mai pot ieşi din FP şi din SIF-uri, ca să se uite la un Petrom, ,,sau la un Transgaz, dar nu şi la restul companiilor“, a adugă brokerul de la Carpatica Invest.
Străini sau români, cu toţii sunt încurajaţi de sentimentul pozitiv care domină pieţele externe.
„America este mai tare decât Grecia“, a glumit „brokerul de luni“ făcând aluzie la faptul că datele stimulatoare, despre şomajul în scădere din SUA, au bătut ca importanţă, grijile privind nefinalizarea negocierilor dintre Grecia şi creditorii săi.
Raportul săptămânal al casei de brokeraj BT Securities plasează la 25.000 de puncte următorul prag de rezistenţă la creştere al indicelui BET Fi, care face media variaţiilor cotaţiilor SIF-urilor şi Fondului Proprietatea. Aceste şase mari fonduri de investiţii româneşti atrag atenţia şi marilor investitori străini şi de aceea indicele lor este cel mai „nervos“ şi mai sensibil la stimuli de la Bucureşti.
BET Fi a trecut „peste 23,000 şi nici măcar acum nu avem semne evidente de epuizare“, scria Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities, azi dis de dimineaţă. „Următorul nivel hotărâtor în evoluţia pieţei româneşti pe 2012 este pe aproape, mai exact la 25.000. În funcţie de reacţia SIF-urilor la acest prag, vom rămâne la scenariul cu implicaţii negative de la acest nivel“, spune Dan Rusu.
Depăşirea rezistenţei de la 23.000 – 23.500 a deschis, însă noi perspective, pe care le vom aborda într-un articol ulterior, mai amplu. Deocamdată să rămânem precauţi şi să amintim care sunt pragurile minime peste care actuala tendinţă trebuie să rămână, ca să putem considera că a suportat bine eventualele corecţii.
În primul rând, ar fi preferabil ca indicele SIF-urilor şi al FP să nu coboare sub 23.000, dar dacă totuşi o face, mai are alte două suporturi, la 21.000 de puncte şi 19.000. Abia sub acest nivel ne putem teme că ajustarea negativă s-a transfosmat în tendinţă negativă.
(Articolul a fost scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date de brokeri. Actualizările ulterioare sunt numai completări cu date de arhivă şi corecţii. Bursele se deschid la ora 10 în Europa, deci şi în Bucureşti)
„DIDACTICELE“
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.