Ieri indicii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-au avântat în aventura cuceririi de noi praguri maxime, fără motive temeinice. Despre acordul liderilor politici greci cu cererile europene de austeritate circulau doar zvonuri.
Azi, ministrul de finanţe grec se duce la Bruxelles cu lecţiile pe jumătate făcute, grecii nefiind de acord cu scăderea pensiilor şi a tuturor bonusurilor salariale.
Azi noapte, piețele asiatice au închis ezitant, aşa cum se comportă acum şi pieţele contractelor la termen (futures), care pariază pe evoluţia ulterioară a indicilor burselor lumii. Logic ar fi ca persepctivele să fie nefavorabile, ştiindu-se cât de intransigente au fost declaraţiile liderilor UE.
„Este situaţia ciudată în care toată lumea se aşteaptă la corecţii negative, după creşterile din ultimile săptămâni şi totuşi acestea nu vin“, spune Adrian Ormenişan de la SSIF Broker Cluj Napoca. „Putem spune că avem acum o tendinţă ascendentă solidă, există susţinere mai ales pentru societăţile de investiţii financiare, dar dacă pieţele externe îşi schimbă sentimentele, va cădea optimismul şi la Bucureşti“, a mai declarat brokerul clujean, pentru RTV.NET.
Indicii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au crescut săptămâna aceasta împotriva aşteptărilor de corecţii mai ample, care ar fi fost fireşti, poate, după creşterile remarcabile din primele cinci săptămâni ale anului.
Şi, din puncte de vedere tehnic, mai este loc de creştere, dacă nu apare nici o ştire defavorabilă.
Cel mai nervos şi mai analizat indice de la Bursa din Bucureşti, BET Fi, pleacă azi de la mai sus de 24.000 de puncte, confortabil deasupra suportului de la 23.500, şi este tot mai aproape de pragul de rezistenţă de la 25.000 de puncte, despre care vorbea raportul săptămânal al casei de brokeraj BT Securities.
Indicele BET Fi face media ponderată a variaţiilor acţiunilor societăţilor de investiţii financiare (SIF) şi ale Fondul Proprietatea (FP), care sunt cele mai căutate de investitorii străini şi, de aceea, BET Fi este în centrul atenţiei analiştilor (mai multe explicaţii în capitolul DIDACTICE).
BET Fi a trecut „peste 23,000 şi nici măcar acum nu avem semne evidente de epuizare“, scria Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities, luni dis de dimineaţă, în raportul pe baza căruia am scris, la rândul nostru, articolul privind previziunile săptămânii (Ce vor face euro şi bursele cu sau fără examenul grec trecut. Previziunile săptămânii).
Raportul analiştilor de la BT Securities stabileşte un reper valabil pentru întreg anul: „Următorul nivel hotărâtor în evoluţia pieţei româneşti pe 2012 este pe aproape, mai exact la 25.000 de puncte. În funcţie de reacţia SIF-urilor la acest prag, vom rămâne la scenariul cu implicaţii negative de la acest nivel“, spune Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities, în raportul său.
Altfel spus, dacă BET Fi, nu va reuşi să depăşească pragul de la 25.000, cândva în zilele sau săptămânile următoare, tendinţa principală a pieţei, cea anuală, va fi din nou cea descendentă, declanşată acum doi ani.
Acum vechea tendinţă descendentă a fost răsturnată. Măcar până la primăvară?
Iată cum, depăşirea rezistenţei de la 23.000 – 23.500 a deschis, săptămâna trecută, noi perspective, pe care le-am abordat tot în sinteza previziunilor pentru această săptămână (Ce vor face euro şi bursele cu sau fără examenul grec trecut. Previziunile săptămânii).
Nu trebuie să uităm că analiştii sunt mai toţi de acord că motorul creşterilor de la Bucureşti este atractivitatea dividendelor mari aşteptate de la SIF-uri şi de la FP.
Şi nu trebuie scăpate din vedere nici reperele la care ar fi mai bine să se dea ordine de „stop pierderi“, în cazul instalăriiunei tendinţe negative temporare.
Astfel că este înţelept să atragem atenţia asupra pragurilor sub care ar fi preferabil ca indicele BET Fi, al SIF-urilor şi al FP, să nu coboare: mai întâi, dacă se poate, nici măcar sub 23.000 de puncte. Nu ar fi o mare tragedie, pofta de încasare a profitutilor l-ar putea trimite sub acest nivel, chiar azi.
Şi dacă ar cădea sub acest nivel, pentru zilele următoare ar mai rămâne suporturi care să se împotrivească tendinţei temporare de scădere, la 21.000 de puncte şi la 19.000. Abia sub acest nivel ne putem teme că ajustarea negativă, corecţia, s-a transfosmat într-o tendinţă negativă durabilă.
(Articolul a fost scris înainte de ora 9.30, când începe sesiunea de predeschidere a Bursei de Valori Bucureşti. Atunci, sistemul electronic al acesteia stabileşte preţurile de deschidere prin prelucrarea ordinelor date de brokeri. Actualizările ulterioare sunt numai completări cu date de arhivă şi corecturi. Bursa se deschide la ora 10)
„DIDACTICELE“
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă – este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut – este rău.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (la BVB circa 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.