Sentința în dosarul lui Corneliu Dobrițoiu, amânată pentru 23 martie

Este pentru a doua oară când judecătorii amână pronunțarea sentinței în acest dosar.

În septembrie 2013, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu, în prezent senator PNL, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, și participație improprie la fals intelectual, toate cu consecințe deosebit de grave.

În același dosar au fost trimiși în judecată pentru fapte similare: general de brigadă în rezervă Traian Pigui, șef al Direcției Domenii și Infrastructuri din MApN la data faptelor, general maior în rezervă Floarea Șerban, șef al Direcției Legislație și Asistență Juridică din MApN la data faptelor, general maior în rezervă Francisc Radici, general maior în rezervă Constantin Năstase, general locotenent în rezervă Sergiu Medar, locotenent în rezervă Gheorghe Rotaru, comandor în rezervă Gheorghe Gonciaruc, colonel în rezervă Ionel Vizitiu, plutonier adjunct în rezervă Mihaela Matei, toți cadre militare MApN la data faptelor, și general de brigadă în rezervă Corneliu Duță, comandant al Garnizoanei București la data faptelor.

Cum vrea fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu să scape de închisoare

Procurorii au reținut că, în perioada 1999 — 2005, Traian Pigui, în calitate de șef al Direcției Domenii și Infrastructuri din Ministerul Apărării Naționale, s-a implicat în atribuirea în condiții nelegale a unor locuințe de serviciu (dintre care unele preluate de la RA-APPS), pentru a fi cumpărate la preț subvenționat, în baza Legii 562/2004, de beneficiari — cadre militare cu funcții de conducere din MApN.

„Concret, inculpatul Traian Pigui a întocmit, în mod nelegal, adrese de repartiție a unor locuințe de serviciu și a acordat avize de repartizare ce nu erau în concordanță cu legea, dar prin documentele astfel întocmite i-a indus în eroare pe membrii comisiilor de auditare formate în vederea vânzării în regim subvenționat a acestor locuințe. Prin urmare, membrii comisiilor respective au întocmit, în fals, mai multe documente oficiale, în baza cărora s-au vândut locuințele în regim subvenționat inculpaților Șerban Floarea, Radici Francisc, Năstase Constantin, Medar Sergiu Tudor, Rotaru Gheorghe”, susține DNA.

Vânzarea în regim subvenționat a acestor locuințe a fost de natură să aducă Ministerului Apărării Naționale un prejudiciu cumulat de peste 962.000 lei, Traian Pigui înlesnind obținerea de foloase materiale injuste pentru titularii contractelor de cumpărare în regim subvenționat.

Procurorii susțin că ceilalți inculpați au închiriat și ulterior au cumpărat, în regim subvenționat, o locuință de serviciu de la Ministerul Apărării Naționale, cu încălcarea prevederilor legale.

„Concret, inculpații au depus la dosarul de cumpărare acte false și astfel i-au determinat pe membrii comisiei de vânzare și ai comisiei de auditare în vederea vânzării să-și încalce atribuțiile de serviciu și să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora, prevalându-se de prevederile Legii 562/2004, și-au cumpărat locuințele de serviciu în regim subvenționat, în condițiile în care dețineau sau deținuseră una, două sau chiar trei alte locuințe proprietate personală. Conform acelei legi, cadrele militare sau fostele cadre militare care dețineau, la data apariției legii, locuințe de serviciu aparținând Ministerului Apărării Naționale le puteau cumpăra, în regim subvenționat, însă cu anumite condiții, între care titularul contractului de închiriere să dețină această calitate de chiriaș în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu dețină sau să nu fi deținut locuințe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuință, în regim subvenționat”, mai arată sursa citată.

Prejudiciul reținut în cauză este în sumă de peste 1,2 milioane lei (compus din aproximativ 1,1 milioane lei, care reprezintă prejudiciul suferit de MApN ca urmare a vânzării la un preț diminuat față de valoarea de inventar a fiecărei locuințe, la care se adaugă suma de peste 100.000 lei, contravaloarea chiriei plătite de MApN unei părți vătămate, începând din luna ianuarie 2005 până la zi).