„NATO s-a supărat pentru că proiectul său de absorbție completă a Ucrainei în zona sa de influență, precum și includerea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică și a Crimeii în planurile sale de încercuire militară a Federației Ruse au eșuat”, a afirmat Lavrov.
Din această cauză, potrivit lui Lavrov, cei din NATO „au înghețat tot ceea ce ne unea, inclusiv cooperarea în ceea ce privește combaterea terorismului”.
În prezent, a spus el, Alianța încearcă să reia dialogul, dar „cu un enorm efort, învingând rezistența unei minorități agresive”.
Moscova este dispusă să ia parte la acest dialog cu NATO, dar numai dacă discuția se va derula pe baze de egalitate, respectarea reciprocă a intereselor și găsirea unui echilibru între acestea.
„Desigur, vom discuta conform agendei general acceptate și nu vom lua în discuție probleme de care uneori NATO are nevoie mai mult decât oricine altcineva”, a adăugat ministrul rus.
Șeful diplomației ruse a subliniat de asemenea că Moscova nu se va implica în discuțiile interne ale țărilor Uniunii Europene referitoare la viitorul relațiilor cu Rusia, deși, în opinia sa, unii responsabili din Occident „politizează această abordare”, punând-o deasupra intereselor economice ale țărilor și cetățenilor lor.
„Există poziția celor care sunt categoric împotriva oricărei normalizări a relațiilor cu Rusia. Există și poziția celor care pledează ca acum să înceapă ieșirea din impasul sancțiunilor”, a afirmat Lavrov, adăugând că există împotriva Rusiei o „minoritate agresivă” în cadrul UE, dar pe ansamblu se remarcă o îndepărtare de această tendință „anormală”.
Vorbind despre o posibilă întâlnire între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, Lavrov a subliniat că aceasta trebuie să fie bine pregătită. „Rusia și SUA joacă un rol atât de mare privința stabilității și securității internaționale, încât de la o astfel de întâlnire se așteaptă rezultate concrete. Și, de aceea, ea trebuie să fie bine pregătită. La aceasta lucrăm acum”, a spus el.
NATO și-a înghețat relațiile cu Rusia ca urmare a rolului său în criza din Ucraina în 2014, a anexării peninsulei ucrainene Crimeea, iar apoi din cauza sprijinului militar, financiar și uman acordat de Moscova rebelilor separatiști din regiunea Donbas, care luptă de deja de trei ani împotriva armatei Kievului. UE și SUA au instituit din acel an o serie de sancțiuni împotriva Moscovei, în vigoare și în prezent.