Comentând creșterea capacităților NATO în Europa Centrală, Lavrov a spus că ‘politicieni iresponsabili sunt gata să sacrifice, de dragul propriilor ambiții, interesele de menținere a păcii și stabilității în Europa și, fără să se gândească la consecințe, continuă să ridice mizele, turând sentimente alarmiste’.
‘Nu putem ignora desigur tendințele negative în creștere, ca urmare a politicii adoptate de NATO de subminare deliberată a echilibrului strategic în Europa, prin consolidarea capacităților militare ale Alianței Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei și crearea segmentului european al sistemului de apărare antirachetă american global’, a declarat șeful diplomației ruse în același interviu.
‘În acest context, partea rusă va lua toate măsurile necesare pentru a contracara riscurile și amenințările la adresa securității noastre naționale’, a insistat Serghei Lavrov, adăugând că Moscova speră ca rațiunea să prevaleze în cele din urmă în cadrul NATO.
Potrivit acestuia, Rusia duce o politică externă independentă, orientată pe mai multe direcții. ‘Independența și vectorii multipli reprezintă principii-cheie ale politicii externe a Rusiei’, a subliniat Lavrov, indicând că Moscova continuă în prezent să lucreze la actualizarea conceptului său de politică externă.
Textul actualizat va conține ‘estimările noastre asupra schimbărilor intervenite în relațiile internaționale, în ultimii trei ani, inclusiv răcirea relațiilor cu Occidentul, accelerarea proceselor de integrare în spațiul eurasiatic, degradarea situației din Orientul Mijlociu și nordul Africii și escaladarea din această cauză a terorismului și extremismului’, a mai spus Lavrov.
Cu toate acestea, a vorbi despre o ‘doctrină absolut nouă nu este chiar corect’, a insistat ministrul rus, explicând că noul concept de politică externă va stipula principiile-cheie din actuala politică externă a Rusiei, printre care independența sa, politica multivectorială, cooperarea de la egal la egal etc.
Referitor la criza din relațiile Rusiei cu UE, Lavrov a declarat că la originea acesteia este lipsa de dorință a Bruxellesului de a construi un dialog constructiv cu Moscova, dar că partea rusă are convingerea că relațiile se pot îmbunătăți.
Cu toate acestea, încercările de a exercita presiuni asupra Rusiei prin intermediul sancțiunilor nu va determina Moscova să-și sacrifice interesele naționale, a afirmat el, subliniind că partea rusă nu intenționează să abordeze problema ridicării sancțiunilor.
SUA și UE au instituit sancțiuni împotriva Rusiei în martie 2014, ca urmare a rolului Moscovei în criza ucraineană, începând cu anexarea Crimeii până la sprijinul acordat rebelilor proruși din estul Ucrainei cu arme și trupe. Măsurile restrictive au afectat, în special, sectoarele energetic, militar și financiar.
La Budapesta, ministrul de externe rus are prevăzute discuții cu premierul Viktor Orban și omologul său Peter Szijjarto.