Serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în Letonia. România, armată pe bază de voluntariat

Letonia intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu ca reacţie la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, relatează dpa și Agerpres. Guvernul ţării baltice, care este membră a UE şi NATO, a susţinut marţi o propunere prezentată de Ministerul Apărării, care urmează să elaboreze un proiect de lege în acest sens.

Potrivit proiectului, serviciul militar urmează să fie introdus din 2023. Bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani urmează să fie înrolaţi – iniţial pe bază de voluntariat, însă ulterior şi în mod obligatoriu.

Femeile din aceeaşi grupă de vârstă vor putea să se înroleze ca voluntari pentru o pregătire militară de 11 luni. Proiectul de lege urmează să fie supus aprobării parlamentului.

Letonia, care are graniţe cu Rusia şi Belarus, a eliminat serviciul militar obligatoriu în 2007 şi a transformat forţele sale militare într-o armată profesionistă susţinută de o forţă formată din voluntari.

Alte articole

Război în Ucraina, ziua 878. Armata rusă a atacat cu rachete şi noi tipuri de drone instalaţii energetice ucrainene. Yemen, bombardat de Israel

Peste 100 de mine descoperite în Marea Neagră. MApN este în alertă şi a luat deja măsuri

Vasile Dîncu: Rămânem la ideea de armată profesionistă / În următorii 2-3 ani, cred că vom ajunge la un surplus între 10.000 şi 15.000 de oameni pregătiţi care să fie rezerva noastră strategică

Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a declarat, miecuri seară, că România rămâne la ideea de armată profesionistă şi că nu este important numărul mare de cadre militare, ci mai degrabă specializarea şi profesionalismul. Dîncu spune că, în 2-3 ani, ţara noastră ar putea avea un surplus de până la 15.000 de oameni pregătiţi să reprezinte rezerva strategică în Armată.

Serviciu militar obligatoriu în Letonia. În România, recrutare voluntară pentru tinerii de 18-35 de ani

Vasile Dîncu a explicat, recent, că lecţiile războaielor au arătat că nu este important numărul mare de soldaţi într-o ţară. ”Lecţiile războiului din Ucraina şi  cel din Afganistan, pornind de la cel din Irak au arătat un lucru care este clar şi a intrat în strategia de organizare a armatelor moderne din acest moment. Nu numărul soldaţilor face puterea unei armate, nu numerele mari, nu formaţiile mari sunt sunt importante pentru că acestea aţi văzut cum s-au împotmolit în  Ucraina. Importante sunt două lucruri, unităţi mici, superspecializate şi cu armament superprofesionalizat. Dintr-o armată cum au adus ruşii, tineri recruţi care  nici nu ştiau unde se află, au venit pe un teritoriu străin şi nici nu ştiau ce se întâmplă acolo, nu faci o armată puternică”, a declarat Dîncu.

Cum încearcă tinerii ruși să scape de stagiul militar. Le este teamă că vor ajunge să lupte în Ucraina
Guvernul Ciucă vrea ca tinerii să facă din nou armata în România. Drepturi şi obligaţii pe durata îndeplinirii serviciului militar

Ministrul Apărării a precizat că România rămâne pe ideea de armată profesionistă. ”Rămânem la ideea de armată profesionistă. Sigur că  sunt ţări, Austria de exemplu, care este o ţară modernă, face parte din NATO şi are un sistem de armată obligatorie, dar este o excepţie, aproape, în zonele noastre. este şi o ţară cu populaţie mică. Una este să ai o populaţie de 20 milioane de locuitori şi alta o populaţie mai mică. Rămânem pe ideea unei armate profesioniste, rămânem pe ideea unei rezerve operaţionale care să fie puternică şi care  trebuie şi începem să o completăm acuma. O facem prin rezerviştii voluntari şi prin stagiul militar voluntar”, a spus Dîncu.

Vasile Dâncu a adăugat că vom ajunge să avem până la 15.000 de rezervişti în cel mult trei ani.”În următorii 2-3 ani cred că vom ajunge la un surplus între 10.000 şi 15.000 de oameni pregătiţi care să fie  rezerva noastră strategică, rezerva operaţională”, a declarat Vasile Dîncu.