Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă a vorbit duminică despre serviciul militar obligatoriu şi susţine că românii nu trebuie să se sperie, dar legea care pregăteşte populaţia pentru război trebuie să fie ”primenită”. Afirmaţia vine în contextul în care şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat la Europa Liberă că se doreşte introducerea unui serviciu militar voluntar, care vizează tinerii între 18 şi 35 de ani. Şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, este de părere că stagiul militar voluntar este o opţiune pentru românii care-şi doresc să facă armată. ”Este foarte greu să vorbim de reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, a susţinut Ciucă.
Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă a fost întrebat, la Prima TV, dacă România are nevoie de o lege care să pregătească populaţia pentru război.
”România are nevoie de tot ceea ce este necesar pentru a fi în măsură să se apere. De aceea, deciziile luate pentru un buget de 2,5% din PIB pentru Apărare au fost necesare, poate e nevoie de mai mult decât atât. Au fost ani de zile în care instituţia Armatei a fost undeva uitată în ceea ce priveşte alocările bugetare”, a spus Nicolae Ciucă.
Preşedintele Senatului a fost avertizat că unii români ar putea intra în panică atunci când aud despre o lege care pregăteşte populaţia pentru război.
”Nu trebuie să vă speriaţi. Şeful Apărării va trebui să detalieze un pic, nu a fost foarte bine înţeles. Eu am înţeles exact ce a vrut să spună pentru că a fost vorba de o lege de pregătire a teritoriului şi a populaţiei pentru apărare, care există deja, dar e vorba de una care să fie primenită şi adaptată la contextul şi la condiţiile actuale”, a explicat preşedintele Senatului, la Prima TV.
Nicolae Ciucă nu susţine reintroducerea stagiului militar obligatoriu, ci doar serviciul militar voluntar.
”Este foarte greu să vorbim de reintroducerea serviciului militar obligatoriu atât timp cât am redus Armata. Armata a fost prima instituţie din această ţară care s-a transformat, s-a modernizat reducând efectivele de la 342.000 la 90.000 – respectiv 75.000 de militari activi, respectiv 15.000 personal civil contractual. În momentul da faţă, să refaci tot ceea ce ţine de logistica desfăşurării serviciului militar obligatoriu este foarte greu. Ca atare, serviciul militar voluntar, cum deja se desfăşoară pentru militarii rezervişti, poate să fie o opţiune pentru cei care vor să facă Armata, dar nu obligatoriu”, a conchis Ciucă.
România vrea serviciu militar pe bază de voluntariat
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat la Europa Liberă că se doreşte introducerea unui serviciu militar voluntar, care vizează tinerii între 18 şi 35 de ani, care doresc să îmbrace haina militară. El a menţionat că trebuie găsite instrumentele necesae pentru a avea o populaţie pregătită.
”Este un moment T0 în care toate naţiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populaţiei şi nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim”, a argumentat el.
De asemenea, generalul Gheorghiţă Vlad, consideră că Federaţia Rusă nu se va opri şi, dacă va câştiga în Ucraina, atunci principala ţintă va fi Republica Moldova.
”Populaţia României, la fel ca întreaga populaţie din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze şi trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiţi”, a declarat el, întrebat dacă, în contextul avertismentelor mai multor lideri politici potrivit cărora populaţia civilă ar trebui să se pregătească atât psihologic, cât şi practic pentru un posibil sau un eventual conflict cu Rusia, e cazul ca şi românii să se pregătească.
Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.
Oficiali din Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.
Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.
În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.
Letonia ar pregăti și ea reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar de anul viitor, bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani ar putea fi obligați să urmeze 11 luni de pregătire militară, iar femeile ar putea să se alăture voluntar. Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.
În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.