Tudorel Toader: Guvernul nu sesizează CCR în cazul Belina

UPDATE. Tudorel Toader a subliniat în faţa presei că Guvernul nu va sesiza CCR în cazul Belina. În urmă cu câteva zile ministrul Justiţiei spunea că ministerul Justiţiei a făcut proiectul de sesizare, iar „mai departe este problema decidenţilor, oricine poate sesiza fie Guvernul, fie preşedintele Camerei Deputaţilor, fie preşedintele Senatului”, declara Toader.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că este finalizat proiectul sesizării cu privire la un presupus conflict juridic între puterea judiciară şi cea executivă determinat de deschiderea de către DNA a dosarului Belina şi că forma finală va fi discutată inclusiv în şedinţa coaliţiei. Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a fost ceva mai prudent, anunţând că o va lua o decizie pe acest subiect după ce va primi de la experţii în drept constituţional de la Senat date şi elemente suplimentare privind conţinutul şi oportunitatea sesizării. Alte posibile teme de discuţie la şedinţa coaliţiei sunt calendarul adoptării modificărilor la legile Justiţiei, în funcţie de care se va decide modalitatea de promovare a acestora, dar şi detalii ale proiectului de buget pe anul viitor.

Întrebat dacă se va ajunge până la urmă la Curtea Constituţională cu o contestaţie privind dosarul Belina, Liviu Dragnea a răspuns: ”Eu cred că se va ajunge”.

El a precizat că proiectul sesizării este gata, iar forma finală va fi gata azi sau mâine (miercuri – n. red.).

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

Totuşi, Liviu Dragnea a evitat să spună cine va trimite sesizarea către CCR, el sau Călin Popescu Tăriceanu, dar a susţinut că subiectul va fi discutat în şedinţa coaliţiei de miercuri.

Citeşte şi: Liviu Dragnea, despre sesizarea CCR în cazul Belina: Proiectul sesizării este gata

”S-ar putea să fie şi un subiect şi ăsta (sesizarea CCR – n. red.). Cred că e bine să discutăm (în coaliţie – n. red.)”, a mai spus Dragnea. La puţin timp după aceea, tot marţi, preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu afirma că a cerut experţilor în drept constituţional de la Senat o analiza acestei situaţii şi în funcţie de aceasta va decide cu privire la sesizarea Curţii, dar că doreşte ca această problemă să fie rezolvată în cursul acestei săptămâni, transmite News.ro.

„Doresc ca în această săptămână această problemă să fie rezolvată. Aştept câteva elemente suplimentare privind conţinutul sesizării şi oportunitatea ei”, a precizat Tăriceanu.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat la finalul lunii septembrie, după ce DNA a anunţat anchetarea transferului braţului Pavel şi a insulei Belina din proprietatea statului în cea a Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de Guvern (HG), că decizia privind sesizarea CCR în legătură cu posibilitatea ca procurorii să ancheteze HG-uri revine Executivului, însă redactarea documentului este făcută de Ministerul Justiţiei.

El a precizat atunci că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care deja Curtea a stabilit că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern.

Ca urmare a declaraţiilor lui Toader, DNA a sesizat CSM, apreciind că acestea  sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar şi că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.
O zi mai târziu, Liviu Dragnea a spus că, atunci când ministrul Justiţiei va veni cu proiectul de sesizare, Guvernul va sesiza CCR, liderul PSD adăugând: ”dacă ministrul vine într-adevăr”.
 
Tudorel Toader nu a mai prezentat însă în Guvern proiectul de sesizare a CCR, iar pe 9 octombrie Liviu Dragnea a anunţat, după o întâlnire cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, că acesta din urmă va sesiza Curtea Constituţională.
 
În aceeaşi zi, câteva ore mai târziu, Tăriceanu, l-a contrazis pe liderul spunând că nu a luat nicio decizie în privinţa sesizării Curţii Constituţionale pe dosarul Belina, ci doar a cerut serviciilor din cadrul Senatului, celor care sunt specialişti în drept constituţional, să facă o analiză, pentru a constata dacă există o bază solidă pentru sesizarea CCR în privinţa unui potenţial conflict între Guvern şi DNA.
 
Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA a cerut şi sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de urmărire penală a ministrului Rovana Plumb, în acelaşi dosar.

”În acelaşi dosar, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – doamna Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Plumb Rovana, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale”, a transmis DNA printr-un comunicat.

Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Totodată, au fost făcute notări în cărţile funciare ale celor două imobile (insula Belina şi braţul Pavel) cu încălcarea dispoziţiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere şi pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menţionate.