Totodată, CNATDCU cere Direcţiei Generale de Învăţământ Universitar din MEN să solicite Bibliotecii Naţionale a României toate acele surse de documentare la care se face trimitere în textul sesizării.
În cazul în care documentele solicitate nu vor fi adăugate la respectiva sesizare, aceasta ar putea fi respinsă.
”Consiliul General al CNATDCU a validat în şedinţa de vot electronic din perioada 27.03 2020 – 30.03.2020, conform procesului verbal al şedinţei înregistrat la MEC cu nr. 28762/30.03.2020, cu 33 voturi pentru şi 4 voturi abţinere, din totalul de 50 membri, rezoluţia de completare de către partea reclamantă a sesizării cu extrase din sursele bibliografice din care se afirmă că s-a plagiat şi care sunt lipsă la dosarul sesizării, precum şi documentele netransmise de Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza” din Bucureşti pentru sesizarea de plagiat înregistrată la UEFISCDI cu nr.280/31.01.2019 şi respectiv la Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu nr.15.144/31.01.2019, pe numele domnului Ioniţă I. Alexandru Cătălin, pentru teza de doctorat cu titlul „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” , susţinută la Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza” din Bucureşti. În cazul în care nu se transmit aceste documente solicitate prin prezenta decizie, sesizarea în cauză se poate declara ca fiind neadmisibilă”, se arată în decizia datată 1 aprilie 2020, semnată de academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Consiliului General al CNATDCU.
Citeşte şi Darius Vâlcov a plagiat un sfert din teză. CNATDU propune retragerea titlului de doctor
O decizie similară a fost luată şi în cazul primarului Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă. Pe lângă sesizarea de plagiat depusă la CNATDCU, acestuia i-a fost deschis şi dosar penal.
Raportul comisiilor de specialitate ale CNATDCU în cazul lucrării de doctorat a lui Cătălin Ioniţă arată că mai multe site-uri indicate ca sursă a informaţiilor din lucrare nu se deschid sau paginile web nu există, iar în cazul celor care se deschid, ”nu există certitudinea datării” şi nici ”posibilitatea verificării veridicităţii”.
”Ar fi indicată o redepunere a sesizării, care să nu se bazeze pe referinţe la citarea vagă a unor surse neacademice şi fluctuante, ci pe reproducerea de exemple concrete. De asemenea, sugerăm ca Direcţia Generală Învăţământ Universitar din MEN să solicite Bibliotecii Naţionale a României toate acele surse de documentare la care se face trimitere în textul sesizării”, se mai arată în raport.
CNATDCU a fost sesizat în 31 ianuarie 2019 în legătură cu lucrarea de doctorat a chestorului Cătălin Ioniţă, şeful Direcţiei Anticorupţie din MAI.
Chestorul principal de poliţie Cătălin Alexandru Ioniţă, director al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a plagiat întreaga sa teză de doctorat, intitulată „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice”, de la prima până la ultima pagină, a scris Press One. News.ro a relatat la începutul lunii decembrie 2018 că o parte dintr-un capitol al acestei lucrări este identică unui fragment dintr-un articol cu titlul „Probleme juridice privind conţinuturile negative din Internet” apărut în 2003 într-o publicaţie juridică. Ioniţă s-a apărat, la acea vreme, declarând, pentru News.ro, că a făcut totul cu bună credinţă şi că a urmat recomandările coordonatorului lucrării lui.
În aprilie 2019, Comisia de Etică şi Deontologie Universitară a Acadmiei de Poliţie a decis că şeful DGA a plagiat 9,22% din cele 7840 de rânduri ale lucrării sale de doctorat.
„În urma analizei tezei de doctorat cu titlul „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” susţinută de domnul Alexandru Cătălin IONIŢĂ în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în anul 2012, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. ŞTEFANIA GEORGETA UNGUREANU, Comisia de Etică şi Deontologie Universitară a constatat: Savârşirea abaterii prevăzute de art. 21 alin. 2 lit a, din Legea nr. 206/2004, în înţelesul dat termenului de art. 4 alin. 1, lit d din acelaşi act normativ, respectiv un număr de 723 de rânduri (8676 cuvinte) care sunt în proporţie de 100% similare cu paragrafe din articolele atribuite domnului Horaţiu Dan Dumitru. Lucrarea are 7840 de rânduri care însumează un număr de 94.080 de cuvinte. Aceste paragrafe însumează un procent de 9,22% de rânduri din totalul lucrării, procentul fiind similar şi în ceea ce priveşte numărul de cuvinte. Având în vedere că procentul de similitudine constatat este de 9.22%, situându-se aşadar mult sub procentele de similitudine practicate a fi admise în domeniul de doctorat Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, de către CNATDCU în prezent, precum şi faptul că în Regulamentul Şcolii Doctorale în vigoare la momentul susţinerii tezei de către dl. Alexandru Cătălin Ioniţă nu se specifica un procent de similitudine admis, dar nici nu se indica „toleranţă zero” pentru aceste situaţii (adresa nr. 4495491 din 19.02.2019 a Departamentului de Studii Doctorale), apreciem că, în cazul de faţă, propunerea unei sancţiuni de retragere a titlului de doctor apare ca nejustificată ca nerespectând cerinţa proporţionalităţii„, se arată în decizia comisiei.
Comisia l-a sancţionat cu avertisment scris, obligându-l să refacă integral capitolul plagiat.
„În temeiul situaţiei de fapt reţinută în cuprinsul Deciziei Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară, propunem ca dl. Alexandru Cătălin Ioniţă să fie sancţionat cu avertisment scris şi cu obligarea acestuia de a reface în întregime capitolul VII al tezei de doctorat. Totodată, Comisia interzice domnului Alexandru Cătălin Ioniţă să îşi publice teza de doctorat până la obţinerea avizului favorabil al Consiliului Şcolii Doctorale de Ordine Publică şi Siguranţă Naţională asupra capitolului astfel refăcut„, se menţiona în raportul Comisiei de Etică şi Deontologie Universitară.