SEZONUL DE TOAMNĂ aduce cămara cu murături, peisaje de vis şi ploi reci. Google ne avertizează că „A ÎNCEPUT TOAMNA-2019!”

SEZONUL DE TOAMNA În emisfera nordică luna septembrie este echivalenta lunii martie din emisfera sudică, unde începe primăvara.

În emisfera nordică toamna începe în jurul lunilor august sau septembrie, pe când în emisfera sudică începutul toamnei este considerat în jurul lunii martie. În această perioadă frunzele foioaselor încep să cadă. Acestea se îngălbenesc, treptat capătă o culoare roșiatică sau brună, după care cad. De aceea, în America de Nord toamna este numită și fall însemnând cădere. Este anotimpul în care zilele devin din ce în ce mai scurte și mai răcoroase, nopțile devin din ce în ce mai lungi și mai friguroase iar în unele țări precipitațiile tind să crească treptat, scrie WIKIPEDIA.

Romanii au rebotezat lunile anului, Caligula, împărat roman, a redenumit a şaptea lună – september – de la cuvântul ”septem”, care înseamnă şapte, deoarece a reprezentat luna a şaptea în calendarul roman. A avut 29 de zile până la reforma iuliană, care a adăugat o zi.

Odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.

SEZONUL DE TOAMNA: Soarele – Luna

Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 38 m şi apune la ora 19 h 53 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 12 m şi apune la ora 18 h 59 m.

Alte articole

Cum îți poți restabili echilibrul în timpul echinocțiului de toamnă. Schimbările care au loc la nivel energetic

Echinocţiul de toamnă – 22 septembrie 2024. Jumătatea anului astrologic. În ce direcție vrei să duci restul poveștii tale?

Luna reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: la 06 septembrie – Luna la Primul Pătrar la 06 h 18 m; la 14 septembrie – Lună Plină (de azi, Luna începe să descrească) la 07 h 36 m; la 22 septembrie – Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 42 m; la 28 septembrie – Luna Nouă (de azi, Luna începe să crească) la 21 h 30 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal – Balanţă.

SEZONUL DE TOAMNA, Echinocţiul de toamnă

În 2019, acest fenomen astronomic are loc la 23 septembrie, la ora 10 h 50 m şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 22 decembrie.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe” care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.

Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi şi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede de asemenea că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Sezonul de toamnă aduce REŢETE de MURĂTURI: Cu acest ingredient secret, GOGONELELE, CASTRAVETII SAU GOGOSARII nu se înmoaie niciodată

RETETE MURATURI, RETETA GOGONELE, RETETE GOGOSARI MURAŢI: Câte gospodine, atâtea reţete de murături, însă cea mai sănătoasă este fermentarea acido-lactică naturală, care presupune că fructele sau legumele să fie puse în apă cu sare. Microflora din ele transformă glucidele în substanţe biologic active, benefice pentru sănătate. Murăturile sunt astfel, o sursă execlentă de vitamine şi acid lactic. Indiferent de combinaţiile de legume pe care le faceţi, condimentele precum muştarul, mărarul, usturoiul sau hreanul sunt obligatorii! Fiecare dintre aceste ingrediente vine cu propriile calităţi nutritive. Vedeta cămării cu bunătăţi rămâne varza murată. Are atât de multe efecte sănătoase şi atâtea utilizări neaşteptate, încât nu v-aţi fi închipuit! Varza murată are chiar mai multă vitamina C decât o portocală şi este un aliat în tratarea infecţiilor respiratorii. Ajută la combaterea problemelor hepatice şi este bună pentru cei cu boli cardiovasculare…În cazul hipertensivilor, varza trebuie spălată înainte că să îşi mai piardă din sare. Varza murată întăreşte sistemul nervos şi pe cel muscular şi îi ajută chiar şi pe diabetici. Mai mult, mestecarea unei cantităţi cât să încapă într-o linguriţă, de şase-opt ori pe zi, ar combate parodontoză, după cum susţin unii specialişti..

CUM prepari CELE MAI BUNE MURĂTURI. O reţetă transmisă din generaţie în generaţie

Câteva ultime sfaturi! Folosiţi sare specială pentru murături, pentru că altfel se vor înmuia. Aveţi grijă că întotdeauna borcanul să se închidă etanş şi nu uitaţi să puneţi la loc legumele pe care le-aţi scos şi nu le-aţi consumat. Iar dacă suferiţi de anumite boli, întrebaţi înainte medicul dacă puteţi mânca sau nu legume murate! În rest, singurul sfat rămas este: să aveţi poftă !

RETETE MURATURI: Cum se pun MURATURILE ASORTATE

Secretul castraveţilor muraţi în saramură. De ce sunt mai sănătoşi decât cei în oţet

SEZONUL DE TOAMNĂ aduce şu boli

Din cauza umidităţii mai crescute sş a temperaturilor mai scăzute, toamna este anotimpul propice pentru apariţia bronşitelor, dar şi pentru agravarea simptomelor ulcerului sau ale astmului bronşic.

Lunile de toamnă sunt responsabile de agravarea simptomelor unor boli sau chiar de apariţia unora. Astmul bronşic, bronşita, ulcerul sau gastrita sunt câteva dintre afecţiunile care se pot agrava în perioada toamnei.

Astmul bronşic este una dintre cele mai grave boli respiratorii, caracterizată prin crize de respiraţie, iar bolnavii simt că se asfixează. Toamna aceste simptome şi crize sunt accentuate de aerul mai umed, dar şi de concentratia mai mare de mucegaiuri de pe fructe şi legume. În acelaşi timp, o încăpere care este de obicei umedă, toamna are o cantitate mai mare de alergeni care determină apariţia crizelor. Şi crizantema, care înfloreşte tot în această perioadă, poate produce crize de astm.

Ulcerul este o afecţiune care apare atunci când concentraţia de acid clorhidric este prea mare şi interacţionează cu mucoasa de la nivelul stomacului, determinând dureri la nivel abdominal, greţuri şi imposibilitatea de a mânca. În anotimpurile de trecere, primavăra şi toamna, mai ales dimineaţa şi seara, simptomele acestei boli se pot agrava şi trebuie apelat la un medic specialist pentru a preveni agravarea afecţiunii.

Rinitele alergice sau sinuzitele sunt şi ele agravate de lunile de toamnă. Rinitele alergice se manifestă prin strănuturi, dureri de cap, scurgeri nazale, congestii nazale sau mâncărimi ale ochilor şi lăcrimarea acestora, iar în cazul sinuzitelor, pe lângă simptomele amintite, mai apar şi infecţiile nazale şi alterarea orificiilor de comunicare a sinusurilor cu cavitatea nazală. Sinuzitele necesită un tratament de specialitate, iar alergiile pot fi tratate cu medicamente antialergice.

Bronşitele sunt afecţiuni ale căilor respiratorii superioare, care apar mai ales în anotimpurile umede şi friguroase şi cel mai des afectaţi sunt copii şi bătrânii. Boala poate debuta cu tuse şi febră şi poate fi produsă atât de viruşi, cât şi de bacterii, în cazul cărora este recomandat un tratament cu antibiotice. Pentru a evita răcelile şi bronşitele este recomandat ca până cel târziu în luna decembrie să se facă vaccinul antigripal, dar şi să se apeleze la o alimentaţie echilibrată, din care să nu lipsească fructele şi legumele. Naturist, se poate apela la miere, polen sau soluţie de echinacea.

SEZONUL DE TOAMNĂ nu mai aduce frig şi ploi ca în alţi ani

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice care au început în urmă cu 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO), informează duminică DPA, potrivit Agerpres.

Calculele preliminare date duminică publicităţii arată că temperatura medie înregistrată în această perioadă a fost cu 1,1 grade Celsius mai mare decât în epoca preindustrială. 

În comparaţie cu intervalul precedent de cinci ani, temperaturile medii au fost mai ridicate cu 0,2 grade Celsius, se precizează în raportul WMO.

Datele au fost publicate cu o zi înainte de debutul unui summit pe probleme climatice, la New York, organizat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Pentru a îndeplini obiectivul de menţinere a creşterii temperaturilor globale sub 2 grade Celsius până în 2100, eforturile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor trebui triplate, spune directorul general al WMO, Petteri Taalas.

Manifestările şi impactul schimbărilor climatice – cum ar fi creşterea nivelului mărilor, topirea gheţarilor şi fenomene meteorologice extreme – au crescut în intervalul 2015-2019, potrivit raportului WMO.