Sf Constantin şi Elena 2023. În timpul domniei Împăratului Constantin, s-au adoptat o serie de măsuri favorabile Bisericii și preoților. Prin Edictul de la Milano, acesta a devenit un adevărat protector al creștinilor. Tot de numele lui se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Mama lui, Împărăteasa Elena, a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este considerată o sărbătoare a păsărilor de pădure, de aceea în popor este cunoscută şi sub denumirea de Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Există credinţa că, în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare, scrie traditii-superstitii.ro
Ca la orice mare sărbătoare, nici în această zi nu este bine să munceşti. Există credinţa că agricultorii care muncesc în această zi au parte de pagube imense aduse holdelor de păsările cerului.
Pentru a alunga duhurile rele şi, astfel, pentru a ţine necazurile şi duşmanii la distanţă, este bine ca femeile să tămâieze casa şi ograda și, de asemenea, să stropească cu aghiasmă.
În unele regiuni ale țării, este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei. În popor, există credinţa că tot ce se seamănă după această zi este sortit uscării.
Potrivit unei alte superstiţii, viticultorii nu trebuie să muncească nici ei la vie în această zi, în caz contrar existând credinţa că graurii le vor distruge strugurii.
De Sfinţii Constantin şi Elena, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.
Pentru a-şi apăra oile de forţele malefice, oierii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Prin fumul focului sunt, apoi, trecute oile pentru a fi ferite de rele pe toată perioada în care vor sta la stână.