Sfânta Cuvioasă Parascheva este mare făcătoare de minuni şi grabnic ajutătoare mai cu seamă a celor aflați în nevoie. Oricine i se roagă cu smerenie, credință și nădejde nu rămâne neajutat. Moaștele Sfintei sunt un izvor de binecuvântare și însănătoșire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Dumnezeu.
Conform www.crestinortodox.ro, Sfânta Cuvioasă Parascheva face parte din alaiul sfintelor fecioare de care s-a înconjurat Maica Domnului.
Parascheva provenea dintr-o familie credincioasă și bogată. Dragostea față de Dumnezeu și-a descoperit-o la vârsta de 8 ani când, asistând la Sfânta Liturghie, i-au rămas în suflet cuvintele Mântuitorului: „Cine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze” (Marcu 8, 34).
Până la 13 ani când a plecat la mănăstre, Parascheva a trăit în rugăciune și și-a arătat iubirea față de cei săraci, dăruindu-le hainele ei frumoase ori de câte ori cineva avea nevoie. La 13 ani fuge la mănăstire, moemnt în care rupe definitiv legătura cu familia și începe să trăiască în post aspru și în nevoințe greu de îndurat pentru vârsta ei.
La 20 de ani, pleacă în Țara Sfântă unde trăiește timp de patru ani în pustia Iordanului, îndurând cu stoicism frig, foame, arșiță și ispitele crunte ale demonilor. La 24 de ani, un înger o vestește că Domnul o va chema la el. Parascheva se întoarce în locurile natale unde mai trăiește un an de zile, la fel de umilă și de smerită. Moare și este îngropată în cimitirul străinilor, moaștele ei fiind descoperite de un creștin milostiv care a avut o vedenie.
În credința populară, Cuvioasa Parascheva veghează la sănătatea oamenilor şi la fertilitatea pământului. Se crede că aceasta mijloceşte către Dumnezeu rugile celor aflaţi în suferinţă, vindecă bolile, fereşte familiile de pagube, pe copii de deochi şi aduce belşug.
Se ştie, de asemenea, că Sfânta Parascheva este şi ocrotitoarea apelor. S-a perpetuat credinţa că imaginea Cuvioasei apărea adesea lângă râuri sau fântâni, acea apă căpătând astfel proprietăţi tămăduitoare. Din acest motiv, în zilele noastre, cu ocazia acestei sărbători icoana Cuvioasei este așezată lângă fântâni și izvoare.
Se spune că cine se roagă Sfintei în această mare zi de sărbătoare, mai cu seamă fecioare și mame, tineri și bătrâni, bolnavi și săraci, primește ajutor grabnic.
Specifice acestei zile sunt şi o serie de practici de pronosticare meteorologică. Ţăranii își dau seama cum va fi iarna după poziția în care dorm oile în această zi. Dacă acestea dorm lipite unele de altele este semn că urmează o iarnă grea. Dacă, însă, oile dorm la distanță unele de altele, iarna va fi blândă.
De Sfânta Parascheva nu ai voie să mănânci sau să dai de pomană poame cu cruce, nuci, castraveți sau pepene roșu. În schimbi, e bine să împarți must sau vin nou, pâine sau lipii.
În această zi, bătrânii de la țară nu fac focul în sobă pentru că astfel ar atrage nenorociri asupra gospodăriilor lor.
Se crede, de asemenea, că fetele care spală și cos de Sfânta Parascheva vor rămâne nemăritate. În plus, cine spală şi coase în această zi sfântă să se aştepte să-i apară negi pe mâini. Nici bărbații nu au voie să muncească în această zi. În caz contrar, casa le va fi lovită de trăsnet.
De sărbătoarea Sfintei Cuvioase, n-ar trebui să se lucreze nici acasă, nici la serviciu, în caz contrar existând riscul ca cei care lucrează să fie loviţi de boli de ochi și de dureri de cap.