Sfânta Maria Mică, sărbătorită pe 8 septembrie. În Biserica Ortodoxă sunt patru mari sărbători închinate Sfintei Fecioare Maria: Naşterea Maicii Domnului – 8 septembrie, Intrarea în biserică a Maicii Domnului- 21 noiembrie, Buna Vestire- 25 martie și Adormirea Maicii Domnului- 15 august.
Sfânta Maria Mică este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, început de la 1 septembrie. Este cea mai mare sărbătoare a toamnei și se sărbătorește în fiecare an pe data de 8 septembrie.
Sfânta Maria Mică se sărbătorește atât în biserica ortodoxă, cât și în cea catolică. Istoric, Nașterea Sfintei Fecioare este datată între anii 19 și 22 î. Hr., fiind rodul rugăciunii Sfinților, Drepților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, care au făgăduit lui Dumnezeu că, daca vor avea un copil, îl vor închină Lui.
Această sărbătoare este prăznuită în Răsărit din secolul al V-lea, iar în Occident a fost introdusă în secolul al VII-lea, în timpul Papei Serghie I, generalizarea ei având loc însă mai tărziu, în secolul al IX-lea.
Pe 8 septembrie spunem „La mulți ani” celor care poartă numele Maria, Marian sau alte derivate.
În tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, părinții Fecioarei Maria, deși înaintați în vârstă, şi-au dorit nespus de mult un copil. Cum încercările de o viaţă nu au dat roade, rugăciunile au rămas unica lor şansă.
Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ. Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi.
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.
Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Femeile care sunt deja însărcinate, trebuie să dea de pomană în această zi oamenilor și copiilor nevoiași, pentru ca nașterea să fie una ușoară, iar copilul să fie sănătos și lipsit de probleme. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.
În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi. Tradiția spune că la Nașterea Maicii Domnului nu e voie să se aprindă focul, oricât de frig ar fi, deoarece acest lucru aduce ghinion și boală.
La Nașterea Maicii Domnului, femeile trebuie să împartă struguri și prune, pentru ca morții să primească din roadele toamnei.