Sfântul DUMITRU 2016. Tradiţii şi Superstiţii: Ce simbolizează focul aprins în ziua de Sfântul Dumitru

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir sau Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, a fost un martir creştin, sfânt militar din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraţilor Maximian şi Diocleţian, în cetatea Tesalonic. Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, fost martirizat în jurul anului 306 şi este sărbătorit atât de ortodocşi, cât şi de catolici, pe 26 octombrie. De asemenea, pe 27 octombrie urmează o altă sărbătoare mare, Sfântul Dimitrie Basarabov.

După hramul Sfintei Paraschiva, zilele Sfinţilor Dumitru sunt ultima şi cea mai importantă sărbătoarea din toamnă, care, după superstiţii pastorale, marchează începutul iernii.

Sfantul Dumitru este perceput in raport cu un alt sfant important, Sfantul Gheorghe. Daca cel de-al doilea patroneaza prima jumatate a anului, Sfantul Dumitru patroneaza cealalta jumatate a anului si anume iarna si lunile friguroase: „La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii” (zicala populara). Odata cu aceasta zi, in traditia populara, vremea incepe sa se schimbe, caldura intrand in pamant si lasand loc frigului, scrie garbo.ro. 

Obiceiuri de Sfântul Dumitru

Alte articole

Obiceiurile și superstițiile lunii martie. Ce să faci, ce să nu faci, ca să îți meargă bine tot anul

Superstiții de Anul Nou. Ce trebuie să faci în noaptea dintre ani pentru a avea noroc

Sarbatoarea Sfantului Dumitru este sarbatoarea care prefigureaza in traditia pastorala straveche inceputul iernii. De sfantul Dumitru, majoritatea plantelor care acopera pamantul se usuca, iar sfantul Dumitru, protectorul pastorilor si al turmelor de oi, desfrunzeste padurile. Daca in gradina, a ramas vreo floare neculeasa si este inca frumoasa si neofilita, nu o rupe. Se spune ca frumusetea ei este inspre alinarea sufletelor celor morti.

Focul lui Samedru, focul care protejeaza, purifica si inlesneste casatoria

In aceasta zi, sunt aprinse focuri in multe zone ale tarii, focuri speciale cunoscute in popor si ca Focul lui Samedru. Focul lui Samedru are rol purificator si protector, aparand impotriva relelor, a necazurilor si tinand la distanta fiarele codrilor. Se crede totodata ca si mortii vin sa se incalzeasca la aceste focuri. In acelasi timp, focul este menit sa apere copiii care dantuiesc in jurul lui sau sar peste el cand vapaia se domoleste.

Cei tineri sar peste foc, chiuie si joaca, in speranta ca se vor casatori in curand. Un carbune stins este aruncat in gradina de catre cei in varsta, iar cenusa ramasa de pe urma focului este raspandita peste pamanturi, crezandu-se ca gradina respectiva va capata astfel dar de rod si belsug. Se „descuie” iarna aruncandu-se in vai roti de foc, roti din paie aprinse.

In gospodariile autohtone, femeile au datoria de a imparti copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi si in unele zone se imparte pentru sufletul celor morti grau fiert in lapte. In biserici se tin slujbe speciale si se impart merinde.

Sanmedru, Ziua Soroacelor

Ziua Sfantului Dumitru mai este cunoscuta in popor si ca Zi a Soroacelor. Este important ca aceasta zi sa te gaseasca cu toate datoriile si imprumuturile din ultimele 6 luni achitate. In caz contrar, se poate sa le dai inapoi dublu. Mai mult, Sanmedru este momentul potrivit pentru noi tocmeli si invoieli.

In traditia pastorala, se crede ca turmele sunt libere sa paste pe orice teren deoarece in aceasta zi hotarele sunt libere. Refuzul de a le lasa pe un anume teritoriu este considerat pacat. L-ai refuzat pe Moise… sfantul Dumitru
Daca cinstesti cum se cuvine aceasta zi, Sfantul Dumitru te va feri de lovituri. Totodata, in tinurile Olteniei, vitele celor care ‘tin’ aceasta sarbatoare sunt ferite de atacurile lupilor.

Pe meleagurile dobrogene, se mai pastreaza inca „Datina Saiegiilor”. Flacaii din sat se intalnesc in casa unuia dintre ei, colindand apoi ulitele satului si cantand din fluiere si cavale. De obicei, unul dintre ei poarta vestimentatia unei cadane si primeste daruri si bacsisuri de la sateni.

Previziunile vremii de ziua Sfantului Dumitru

În ziua Sfantului Dumitru, oamenii de la sate fac previziuni legate de iarna care va veni. In mijlocul turmei de oi, ciobanii isi intind cojocul, urmarind oaia care se va aseza pe acest cojoc. Daca oaia respectiva va avea blana de culoare neagra, se crede ca va urma o iarna lunga si blanda, fara geruri naprasnice.

Daca oaia care se va aseza pe cojoc are blana de culoare alba, iarna care va veni va fi capricioasa si friguroasa, cu viscol si ninsori mari. De asemenea, vremea poate fi interpretata si in functie de alte semne. Daca in dimineata Sfantului Dumitru, atunci cand ies din tarc, oile se indreapta catre sud, se spune ca iarna va fi dificila. Daca in schimb oile se indreapta catre nord, iarna va fi usoara. Totodata, o iarna grea si anevoioasa este prevestita de luna plina si de nori in noaptea Sfantului Dumitru. Daca ploua in aceasta zi si vremea este urata, iarna va fi grea. Pe de alta parte, un cer senin prevesteste o iarna senina.

De sarbatoarea Sfantului Dumitru, in unele sate romanesti se mai pastreaza si astazi obiceiul taierii coamei cailor tineri, sub 3 ani. Astfel, aceasta va creste frumos.

Pe meleagurile bucovinene, semanarea ustoroiului dupa sarbatoarea de Sfantul Dumitru (cunoscuta in popor si ca Sanmedru) este considerat a fi un gest de rau augur prin care atragi necazurile asupra ta.
Conform unei superstitii din batrani, nu este bine sa folosesti pieptanul in aceasta zi deoarece risti sa atragi asupra ta relele, primejdiile si fulgerele si mai ales mania lupilor.