Sfântul Ioan Botezătorul 2022. Dincolo de obiceiurile şi superstiţiile specifice acestei sărbători, există o tradiţie de care puţini au cunoştinţă. Obiceiul numit „Steagul” sau „Geavrelele” se practică doar în comuna dâmbovițeană Morteni şi constă în împodobirea unor prăjini de 10-14 metri lungime şi o circumferinţă de 10-15 cm cu batiste cusute manual de fetele nemăritate, potrivit cimec.ro
Alegerea prăjinei este un aspect extrem de important, întrucât există credinţa că, dacă aceasta se rupe în timpul ritualului, se va întâmpla ceva rău, chiar moartea unuia dintre stegari. Batistele care împodobesc prăjinele poartă denumirea de geavrele. Fiecare steag trebuie împodobit cu cel puțin 1000 – 1500 de geavrele. Fiecare batistă cusută are un semn distinctiv, de obicei iniţialele celei care a confecţionat-o. Batistele sunt cusute peste an de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele mai harnice, cele care au mai multe batiste, au şanse mari să se căsătorească în anul ce tocmai a început.
Citeste si Sfantul Ion 2022. Cine nu râde pe 7 ianuarie va fi trist tot anul. Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Ioan
Prăjinile sunt, de asemenea, împodobite și cu bete, panglici de cânepă sau de mătase lungi de trei, patru metri țesute în război de către femeile comunei, create pentru prinderea geavrelelor de steag. De prăjini mai sunt prinse, de asemenea, ciucuri din lână viu colorați, panglici de mătase, iar la capătul prăjinei se așază o cruce din lemn și busuioc.
Sărbătoarea simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi, numiți stegari. Tinerii stegari trebuie să fie necăsătoriţi. Ei se organizează în patru cete, reprezentând cele patru sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica. În cadrul cetei, un tânăr poate activa maximum şapte ani.
Stegarii poartă un fel de uniformă, iar cea mai importantă piesă a uniformei este cămaşa, peste care se petrec, în formă de X, bete ţesute în război.
Geavrelele sunt sfinţite în ziua de Bobotează. După încheierea slujbei, urmează ridicarea şi scuturarea steagurilor după o tehnică specială. Se spune că cine nu primește stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi așteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. Seara, stegarii se adună la casa gazdei, unde petrec până dimineaţa de Sfântul Ion. De Sfântul Ion, batistele sunt desfăcute, iar flăcăii își numără banii primiți de la localnici.
Aceste întâlniri sunt aşteptate mai ales de cei necăsătoriţi, fiind un bun prilej pentru legarea căsătoriilor. Geavrelele se desfac de pe prăjini după 8 ianuarie şi sunt înapoiate fetelor, iar busuiocul din vârf este împărţit între cei prezenţi şi este pus la icoane. Prăjinile se țin în podurile caselor până în ajunul Crăciunului când sunt aduse iar la biserică și sfințite.