SFANTUL NICOLAE, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi. Crescut în spiritul poveţei creştine „să împarţi averea săracilor”, SFANTUL NICOLAE şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi.
La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa, în semn de avertisment.
Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.
SFANTUL NICOLAE a ştiut, însă, că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.
De numele sfântului sunt legate mai multe poveşti creştine, printre care şi aceea potrivit căreia acesta ar fi oferit, în secret, diferite bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate în pericol de a ajunge sclave pentru că nu aveau o zestre suficientă pentru a-şi găsi un soţ.
Dar SFANTUL NICOLAE nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume.
Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.
În tradiţiile româneşti, SFANTUL NICOLAE apare pe un cal alb, aluzie la zăpada care cade în luna decembrie; păzeşte soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; este iscoadă a diavolului; stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec; apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace care vor să se mărite.
Pe 6 decembrie, creștinii sărbătoresc Sfântul Nicolae și de aceea, Moș Nicolae aduce cadouri copiilor, în noaptea dintre 5 și 6 decembrie. Iată 10 lucruri speciale despre Moș Nicolae pe care s-ar putea sa nu le știi și le poți spune copilului tau.
1. Numele de Santa Claus (Moș Crăciun) vine de la numele olandez al lui Moș Nicolae – Sinterklaas
Numele de Santa Claus – sau al moșului următor care va veni, Moș Crăciun – vine de la numele olandez al lui Moș Nicolae – Sinterklaas, sau Sfântul Klaus, adică Sfântul Nicolae. Poate primul lucru pe care nu îl știai despre Moș Nicolae este că el este cel care a inspirat numele lui Moș Crăciun… de la Santa Claus, o derivație a numelui Nicolas.
2. Sfântul Nicolae a fost episcop grec
Sfântul Nicolae (Nicolas) a fost un episcop grec care s-a nascut în jurul anului 270 și a murit pe 6 decembrie 343.
3. Unde este acum Moș Nicolae și cum arăta el când trăia
Relicvele sfântului Nicolas se afla pe teritoriul mai multor țări, în mai multe biserici. Totuși, majoritatea oaselor sale se află intr-o biserică din Bari, Italia. Bazat pe aceste relicve, o echipă de cercetători din Marea Britanie au reușit să reproduca grafic chipul lui Sfântul Nicolae. Moș Nicolae era o persoana scundă și avea nasul spart, cand a murit. Iată și poza lui așa cum au reconstituit-o cercetatorii englezi.
4. Tradiția șosetelor vine de la Moș Nicolae
Traditia de a pune sosete pentru cadouri, vine de la Moș Nicolae – acesta făcea daruri secrete copiilor, și unele din ele era sa pună monede în șosetele lor.
5. Iarna începe odată cu venirea lui Moș Nicolae
Din popor se spune că iarna începe la Sf. Nicolae. Moș Nicolae este bătrân și are barba albă, iar în această zi Moșul își scutură barba, deci trebuie să ninga. În această zi, se spune: „A întinerit Sf. Nicolae”. De regulă, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade în luna decembrie, și se spune că dacă Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna. În ziua de Sf. Nicolae începe ziua să se măreasca: „ La Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziua cu cât se întoarce puiu-n gaoace , zice poporul.”
6.Tradiția crenguțelor care prevestesc rodul anului viitor
De Moș Nicolae, se fac vrăji, farmece și pronosticuri meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozează și rodul livezilor pentru anul viitor.
7.Măicuțele și călugării așezau la ușă, pe furiș, daruri săracilor, în noaptea de 5 spre 6 decembrie
Pentru că era cunoscut pentru darurile anonime pe care le făcea celor săraci, în Evul mediu, măicuțele și călugării așezau la ușă, pe furiș, daruri săracilor, în noaptea de 5 spre 6 decembrie.
8.Sfântul Nicolae este patronul marinarilor
Sfântul Nicolae este patronul marinarilor iar conform legendelor, toți marinarii vin pe uscat la slujbă, în noaptea de 5-6 decembrie. Această tradiție este respectată de sute de ani în Olanda.
9.O părticică din moastele lui Moș Nicolae se află și în România
„Minunile săvârşite de SFANTUL NICOLAE, precum învierea celor trei copii omorâţi de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corăbii, sunt binecunoscute. De aceea SFANTUL NICOLAE a fost ales ca ocrotitor al copiilor, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar. Dintre multele istorisiri care îl au ca erou, cea mai cunoscută este cea a fiicelor unui om bogat care îşi pierduse averea. Sfântul a venit într-o noapte şi le-a aruncat pe fereastră trei saci de aur, pe care să îi aibă drept zestre pentru a nu fi nevoite să se prostitueze”, a explicat părintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Română.
Istoria vieţii Sfântului Nicolae vorbeşte şi despre o altă minune, aceea că a izbăvit de la moarte trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept. Pe când aceştia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia. SFANTUL NICOLAE, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului; pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit ca bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din pizmă au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui. Şi aşa i-a izbăvit SFANTUL NICOLAE de la moarte, a adăugat părintele Bogdan Teleanu.
Potrivit preotului, cea mai cunoscută dintre istorisirile legate de Sfântului Nicolae este menţionată şi de Dante Alighieri în „Divina Comedie” – „Purgatoriul”.
Părintele Bogdan Teleanu a mai spus că, urmare a gestului de bunăvoinţă al sfântului manifestat faţă de fetele bogatului sărăcit, cadoul a fost cel care s-a impus drept emblemă a sărbătorilor de iarnă, în special a Sfântului Nicolae şi a Naşterii Domnului. Copiii ţărilor creştine au fost învăţaţi că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, SFANTUL NICOLAE vine şi le încarcă galoşii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării şi daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă. În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pentru calul acestuia.
În colindele româneşti, cântate iarna, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.
Dacă la Sfântul Andrei se punea la încolţit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de SFANTUL NICOLAE se pun în apă crenguţe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească, dovada iertării greşelilor, după cum spun tradiţiile populare.
SFANTUL NICOLAE este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. Numele este format din cuvintele greceşti nike – victorie, biruinţă şi laos – popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.
În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Astfel, în Germania, Franţa şi Olanda, ziua de 6 decembrie este considerată o sărbătoare religioasă, când sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor.
Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de SFANTUL NICOLAE. Astfel, în unele culturi, SFANTUL NICOLAE călătoreşte cu un însoţitor care îl ajută. În Olanda, episcopul călătoreşte pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care află cum s-au purtat copiii olandezi în timpul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter.
În Germania, SFANTUL NICOLAE călătoreşte tot cu un însoţitor, cunoscut drept Knecht Ruprecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o nuia în mână. Copiii obraznici sunt pedepsiţi cu lovituri de nuia.
La creştinii din Ghana, moşul care aduce daruri vine din junglă, în timp ce în Hawai, el coboară din barcă. În Danemarca, cel care aduce daruri cară un sac în spinare şi este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranţa că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de daruri.
Polonezii cred că darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil scapatat care, datorita situatiei financiare precare, nu se puteau marita.
Se spune ca atunci cand fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lasat noaptea, la usa casei nobilului, un saculet cu aur. Povestea s-a repetat intocmai si cand a venit vremea de maritis pentru cea de a doua fata. Cand i-a venit vremea si celei de-a treia fete, nobilul a stat de paza sa afle cine este bunul samaritean. In noaptea cu pricina, nobilul a stat de paza si l-a vazut pe cardinal cum a lasat saculetul cu aur.
In lumea occidentala, Sfantul Nicolae (Saint Nicholas) s-a transformat in Mos Craciun (Santa Claus). Numele de Santa Claus provine din termenul olandez Sinterkloos – Sfantul Nicolae.