Sfântul Vasile 2025. Tradiţiile acestei zile, prima din an, au drept scop colindatul şi oglindesc preocupările vieţii ţăranului: muncile agricole, fertilitatea câmpului, culesul roadelor pământului. De aceea, cele mai importante texte magice care se rostesc în această zi sunt Semănatul, Pluguşorul, Plugul cel mare.
Tot în această zonă se încadrează şi colindele ce vizează bunăstarea fizică şi materială a oamenilor, printre care cele mai cunoscute sunt Sorcova şi Colindele Sfântului Vasile. Acestea se adresează celor apropiaţi, cărora li se urează sănătate şi putere de muncă, scrie superstitii.ro
Unul dintre cele mai comune obiceiuri de Sfântul Vasile este cel al colindatului cu clopoței. Se spune că Sfântul Vasile i-a cerut lui Dumnezeu o zi și a primit-o chiar pe prima din an. Bucuros de darul primit, Sfântul a legat un clopoțel de o creangă de brad. Apoi, a urcat la Dumnezeu pentru a-I mulțumi.
Tot în această zi, copiii merg cu Sorcova la rude, ca să le ureze un an plin de belșug, sănătate și fericire. În unele zone ale ţării, sorcova are și un clopoțel în vârf.
În alte zone, se păstrează obiceiul colindului cu o căpățână de porc. Aceasta se împodobește cu panglici și mărgele și este cunoscută sub numele de ”Colindul cu Vasilica”.
În Mehedinţi, se păstrează obiceiul numit „Masa Moaşei”. Părinţii vin cu copiii mici la moaşa, care îi trece printr-un colac împodobit, urându-le: „Ca la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să trăiască, cu noroc să se hrănească!”.
Tot pe 1 ianuarie, se umblă cu Semănatul. Tinerii poartă traiste cu grâu pe umeri, merg pe la case şi aruncă grâu în curţi, iar gospodinele strâng după ei boabele sau spicele de grâu aruncate, despre care se crede că au proprietăţi tămăduitoare.
Obiceiul Dezlegării anului se face în cete de copii sau tineri care colindă uliţele şi fac zgomot cu buciume, bice sau oale, pentru a alunga necazurile: seceta şi insectele care ar putea dăuna culturilor. Totodată, colindătorii dezleagă şi cununiile cu descântecul „Slobozim câşlegile/Să mărităm fetele/Umblaţi feciori/Să vie peţitori”.
Primei zile din an îi sunt specifice o serie întreagă de superstiţii pe care mulţi români încă le respectă ca să le meargă bine şi să fie feriţi de rele.
Astfel, cei care vor să aibă noroc în Noul An obişnuiesc ca, pe 1 ianuarie, să fiarbă o căpățână de porc căci el răneşte cu râtul înainte şi, în acest fel, vor avea parte de un an îmbelșugat și toate le vor merge ca pe roate. În schimb, nu este bine să fierbi găină în aceasta zi, existând credinţa că aşa cum găina râcâie cu gheara tot înapoi, tot aşa vor merge lucrurile.
Citeste si Când începe Anul Nou Chinezesc în 2024? Ce aduce Anul Dragonului de Lemn
De asemenea, pentru a munci cu spor în anul care începe, oamenii trebuie să ia în mână unealta cu care muncesc frecvent. Aceasta trebuie mânuită de trei ori.
De Sfântul Vasile, este bine ca bărbații să bea mult vin. Cu cât roșeața din obraz este mai evidentă, cu atât bărbatul va fi mai sănătos.
De asemenea, există credinţa că, dacă pe 1 ianuarie pui gând bun la toate şi le meneşti tuturor de bine, îţi dă Dumnezeu sănătate, bucurie, noroc şi spor.
Potrivit unei alte superstiţii, este bine ca fetele nemăritate care vor să-şi găsească alesul să se ducă despletite la un mesteacăn sau alt arbore şi să descânte pentru măritiş, pentru bunăstare şi peţitori.
De pe masa de Sf Vasile nutrebuie să lipsească plăcinta cu răvaşe. Cei care mănâncă plăcintă găsesc răvaşele care le prevestesc pentru anul care vine.