Sfaturi despre cum trebuie să gătești corect orezul. Orezul este un aliment versatil pentru multe feluri de mâncare și extrem de răspândit și consumat de milioane de oameni din diferite colțuri ale lumii.
Citește și Efectul secundar nociv al orezului. Specialiştii americani trag un semnal de alarmă
În ciuda faptului că este consumat de mii de ani, foarte puțini oameni știu cum se gătește corect acest aliment, iar dezbaterile despre trebuie sau nu spălat înainte de a-l găti sunt și astăzi la ordinea zilei.
Ei bine, gospodinele iscusite spun că orezul trebuie spălat și asta pentru că clătirea acestuia îndepărtează murdăria, praful, resturile și substanțele chimice pe care sigur nu ți le-ai dori în farfurie.
De aceiași părere sunt și experții culinari care spun că prin clătire se reduce cantitatea de amidon ce se desprinde din boabele de orez care face de regulă, ca acesta să se aglomereze sau să devină gumos pe măsură ce se gătește.
Pe de altă parte, sunt și experți culinari care spun că spălarea orezului depinde de tipul de orez, precum și de felul de mâncare pe care vrei să îl gătești. Aceștia subliniază că risotto, paella și sushi necesită fiecare tipuri diferite de orez, iar dintre cele trei, doar cel pentru sushi este singurul care trebuie spălat.
Foarte mulți bucătari subliniază că din cauza amidonului din risotto și paella, spălarea orezului ar strica preparatul, deoarece amidonul este o componentă importantă a gustului său deosebit.
Cu toate acestea, specialiștii le recomandă gospodinelor să urmeze instrucțiunile de gătit de pe ambalaj, care de cele mai multe ori indică dacă trebuie sau nu spălat orezul.
Un experiment recent a scos la iveală că fierberea orezului într-o oală, până când se evaporă apa, ne poate expune la otrăvirea cu arsenic. Arsenicul contaminează orezul din cauza toxinelor și pesticidelor folosite la cultivare.
Andy Meharg, profesor de biologie la Queens University Belfast, a testat câteva metode de gătit pentru a vedea cum se modifică nivelul de arsenic.
Pentru prima metodă, prof. Meharg a folosit două cești de apă la o ceașcă de orez, iar apa a fost lăsată să se evapore, o metodă folosită des. Expertul a descoperit că acest mod de pregătire duce la eliminarea celei mai mari cantități de arsenic.
Altă metodă testată a fost folosirea a cinci cești de apă la o ceașcă de orez, iar apa rămasă în plus a fost aruncată, nu lăsată să se evapore, ca în primul experiment. Aceasta a scăzut cantitatea de arsenic la jumătate, față de prima metodă.
Arsenicul este un element toxic, prezent în mod natural în mediul înconjurător. Se imparte în două grupe, arsenic organic și arsenic anorganic, cel din urmă fiind cel mai nociv.
De-a lungul timpului, arsenicul s-a infiltrat în lanțul alimentar, fiind găsit acum într-o serie de alimente. Problema devine tot mai gravă, pe măsură ce poluarea generalizată duce la creșterea nivelului de arsenic în alimente, ceea ce reprezintă un risc major pentru sănătate.
Studiile recente au detectat niveluri ridicate de arsenic în orez, care reprezintă hrana de bază pentru mare parte din populația lumii.
Arsenicul este prezent în mod natural în apă, sol și roci, dar nivelurile acestuia pot fi mai mari în unele zone decât în altele. Ca urmare a activităților umane, poluarea cu arsenic a crescut.
Principalele surse de poluare cu arsenic includ folosirea anumitor pesticide și erbicide, conservanși, îngrășăminte fosfatice, deșeuri industriale, activități miniere, arderea cărbunelui.
Arsenicul pătrunde adesea în pânza freatică, ce este puternic poluată în anumite părți ale lumii. Din pânza freatică, arsenicul își găsește drumul în fântâni și în alte surse de apă care pot fi utilizate pentru irigarea culturilor.
Orezul nedecorticat este deosebit de sensibil la contaminarea cu arsenic.