Sfinţii Constantin şi Elena: Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Cunoscuti drept cei care au dat libertatea crestinismului, cei doi imparati Constantin si Elena au deventi adevarati protectori ai crestinilor. In timpul domniei sale, Imparatul Constantin a adoptat o serie de masuri in favoarea Bisericii si a preotilor. Iar despre mama lui, Imparateasa Elena, se spune ca si-ar fi eliberat slavii si i-ar fi ajutat pe crestinii persecutati.

De numele Imparatului Constantin este legat si Consiliul de la Niceea, in care s-a hotarat ca Pastele sa fie sarbatorit in prima duminica de dupa luna plina a echinoctiului de primavara.

În unele zone, de ziua Sfintilor Constantin si Elena, se practica o serie de obiceiuri, pornite din superstitii populare. Agricultorii nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului. Se mai spune, de asemenea, ca cine planteaza porumb, ovaz si mei dupa Constantin si Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred ca daca lucreaza in vie de ziua Sfintilor Constantin si Elena, graurii le vor manca recolta.

Ciobanii stabilesc in ziua de Constantin si Elena cine le va fi sef si unde isi vor amplasa stanele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cat timp vor fi in stana.

Alte articole

Calendar ortodox 10 februarie 2025. Sărbătoare cu cruce neagră. Sfântul Haralambie, prăznuit în prima zi din săptămână

Calendar ortodox 9 februarie 2025. Sfântul Mucenic Nichifor, ocrotitorul căsniciei. Rugăciunea care aduce pacea și fericirea în familie

Pentru a feri gospodaria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasma si dau cu tamaie.

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.