Tradiții și superstiții de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
În ceea ce-l priveşte pe Arhanghelul Mihail, acesta, se spune, că poartă cheile Raiului, este un vrednic luptător împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul celor bolnavi. Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreaptă.
Se crede că în stânga stă diavolul, gata să înşface sufletul celui care trece în nefiinţă, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezandu-i Necuratului capul cu sabia. Încăperea, se spune că se umple de sânge, motiv pentru care totul trebuie spălat şi curăţat în camera respectivă. Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci Mihai stă la picioarele lor.
Citeşte şi SFINTII MIHAIL SI GAVRIL 2018: De ce trebuie să aprindem o lumânare în această zi
Aprinde o lumânare de Sfinții Mihail și Gavril
Pentru că atât Sfântul Mihail, cât şi Sfântul Gavriil sunt văzuţi că păzitori ai oamenilor de la naştere până la moarte, în credinţa populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viaţa de Apoi. Această, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinţi participă şi la Judecata de Apoi. De asemenea, în credinţele populare Sfântul Mihail este şi protectorul Lunii şi al Soarelui şi că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei. O tradiţie regăsită şi în Transilvania, şi în Bucovina cere ca gospodinele să coacă, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, „turta areţilor” (areţii fiind, în limbajul de la stâne, berbecii despărţiţi de oi). De Sfinții Mihail și Gavriil, areţii sunt sloboziţi din nou în staulul oilor. Turta, preparată din grâu sau porumb, este aruncată între oi şi de felul în care cade depinde rodul din primăvară: dacă turta cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine şi vor făta uşor; turta căzută cu faţa în jos meneşte de rău – oile vor făta greu şi mulţi miei vor pieri înainte de a veni pe lume. Obiceiul este legat de „statutul” acordat Arhanghelilor Mihail şi Gavriil de patroni ai oilor. Sâmbătă se împerechează berbecii cu oile În sâmbăta de dinaintea acestei sărbători se face pomană pentru morţi, iar în ziua de 8 noiembrie este bine ca fiecare om să aprindă o lumânare, întrucât aceasta îi va fi lumină pe lumea de dincolo. Nu se lucrează deloc în ziua acestei sărbători, căci, se spune în popor, cei care vor munci se vor chinui rău înainte să moară. Tot în această zi se amestecă berbecii cu oile, în scopul împerecherii. Se pregăteşte şi o turtă, care se aruncă între oi, şi dacă aceasta cade cu faţa în sus, este un semn că mioarelor le va merge bine atunci când vor făta.
În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită și „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor” care ține doar o zi. De unde vione prima denumire? De la obiceiul ciobanuilor de a amesteca berbecii (areții cu oile în această zi; berbecii se „năpustesc” asupra oilor pentru împrechere și de aici numele de „năpustitul areților”. Pe lângă „Vara Arhanghelilor” mai sunt încă 3-4 zile mai călduroase, între 8 noiembrie și 25 decembrie, denumite „vara iernii”. În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail că are putere asupora Soarelui și Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci când aceștia le fura (eclipse). De asemenea, se spune că are putere asupra soției lui Scaraoțchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger, pe pământ, dintr-o dată.
Ce nu ai voie să faci de Sfinții Mihail și Gavril
De Sfinţii Mihail şi Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morţii.
Rugăciune la Sfinții Mihail și Gavril
„Dumnezeule Atotputernic, trimite-Ți Arhanghelul Tău, Mihail, spre ajutorul robului Tău (se rostește nu), să-l scoată din mâna vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi! O, mare Arhanghel Mihail revarsă mir bun asupra robului lui Dumnezeu, (se rostește numele celui care se roagă). Arhanghele Mihail, căpetenia cetelor îngereşti, voievod al puterilor cereşti, al heruvimilor, al serafimilor şi al tuturor îngerilor, fii mie păzitor, ajutătorla nevoie, în singurătate, la drum și pretutindeni. Izbăveşte-mă, mare Arhanghel, de toate înşelăciunile viclene ale diavolului şi auzi-mă pe mine, păcătosul (se rostește numele celui care se roagă), care mă rog ţie şi chem numele tău cel sfânt. Grăbeşte-te spre ajutorul meu şi auzi rugăciunea mea! Pe toţi cei ce-mi stau împotrivă biruieşte-i cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, cu rugăciunile Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, cu ale sfinţilor îngeri şi cu ale Sfinţilor Apostoli. Apără-mă de cutremure, de potop, de războaie, de orice rău și izbăveşte-mă de cel viclean, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cine au fost Sfinții Mihail și Gavril
Arhanghelul Gavril, al cărui nume se traducere din ebraică „Dumnezeu este puterea mea”, este unanim considerat a fi mesagerul veştilor bune. Potrivit Noului Testament, el le-a vestit sfinţilor părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria. De asemenea, vestea cea bună, naşterea Mântuitorului, a fost adusă Maicii Domnului tot de Arhanghelul Gavril. Este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin, un crin sau o trompetă (în care va suna pentru a anunţa cea de-a doua venire a lui Iisus pe Pământ). Mihail se traduce din ebraică prin „Cine-i ca Dumnezeu”. Mihail, care transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui Ceresc şi este cel dintâi dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu, este reprezentat în iconografia ortodoxă în costum de soldat, purtând în mână o suliţă cu vârful îndreptat spre pământ. Sf. Arhanghel Mihail este mai des întâlnit în tradiţiile româneşti decât Gravriil. Astfel, în popor se spune că el este cel care ia sufletele oamenilor, stând la căpătâiul bolnavilor, dacă aceştia vor muri, sau la picioare, dacă vor scăpa de boală şi va continua să trăiască. Conform unei legende, Mihail ar fi fost iniţial un om simplu, însurat cu o fată frumoasă, pe nume Stăncuţa. După căsătorie, aceasta s-a transformat într-o femeie rea, iar pentru răbdarea pe care Mihail ar fi avut-o faţă de ea, Dumnezeu l-a făcut sfânt. Despre Sfinții Mihail și Gavril, tradiţia spune că nu e doar motiv de sărbătoare, ci şi de reculegere şi de pomenire a celor plecaţi din această lume. Iar reculegerea şi pomenirea sunt mai potrivite acum, când România încă-şi plânge tinerii morţi în clubul groazei.
Arhanghelul Mihail este, în tradiţia creştină, conducătorul oştilor îngereşti. Iar Arhanghelul Gavriil este aducătorul veştilor bune: el le-a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Fecioarei Maria, iar Fecioarei i-a vestit că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus. Sfinții Mihail și Gavriil sunt călăuze ale sufletelor în drumul lor spre rai. Arhanghelul Mihail poartă cheile raiului, este un înfocat războinic împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. În calendarul religios popular, atât pe 8 noiembrie, cât şi în ziua precedentă, sunt pomenţi toţi morţii familiei, ofrandele aduse lor purtând numele de „Moşii de Arhangheli”. Sfinții Mihail și Gavriil au grijă însă şi de cei în viaţă: ei sunt păzitorii oamenilor din clipa în care s-au născut şi până la moarte şi se roagă continuu bunului Dumnezeu pentru sănătatea acestora.
Arhanghelii sunt patroni ai casei, ard păcatele izvorâte din patimile şi slăbiciunile omeneşti şi îi ajută pe cei care ţin posturile creştineşti să îşi purifice conştiinţa.
Biblia menţionează doar trei Arhangheli După tradiţia biblică, Arhanghelii, îngerii dinaintea tronului dumnezeiesc şi purtători la cer ai rugăciunilor, sunt în număr de 7, dar în textele canonice nu apar nominalizaţi decât trei: Mihail, Gavriil şi Rafail. Acesta din urmă e considerat vindecătorul suprem între îngeri.