Vicepremierul Sevil Shhaideh a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută, joi, la Galaţi, că sunt locatari care refuză să-şi părăsească locuinţele cu risc seismic pe timpul lucrărilor de consolidare a imobilelor şi din acest motiv este necesară modificarea legii.
Ea a precizat însă că oamenii vor fi obligaţi să-şi părăsească locuinţele numai dacă autorităţile locale le vor pune la dispoziţie case de necesitate, dând exemplul Capitalei unde Primăria dispune de un fond locativ de peste 100 de apartamente.
”Vă dau exemplu Bucureştiului unde sunt peste 300 de clăriri cu risc seismic. Primăria Generală are un fond locativ de peste 100 de apartamente pe care le poate pune la dispoziţia locatarilor pe perioada consolidării imobilelor, dar anul trecut au fost situaţii în care niciun proprietar nu a vrut să părăsească domiciliul să meargă în locuinţele de necesitate şi din aceste considerente, începând de anul trecut, a fost pus în dezbatere acest proiect de lege, ca să putem aplica măsura obligării proprietarului şi nu de a aştepta acordul dânşilor să realizăm aceste reabilitări-consolidări”, a spus Shhaideh.
Ea mai spus că în fiecare an au fost alocate ”sume considerabile” pentru blocurile cu risc seismic, dar maximum 10% din fonduri au fost atrase în final pentru condolidare, deoarece în prezent aceste lucrări se pot face doar cu acordul proprietarului.
”Aceste lucrări de consolidare sunt complexe, ele se realizează în exterior, dar cele mai multe în interiorul clădirilor, iar constructorii spun că se întârzie ritmul lucrărilor dacă proprietarii sunt în locuinţe, căci este destul de complicat să facă străpungeri de planşee cu oamenii în case”, a mai afirmat vicepremierul.
Întrebată dacă noul proiect de lege include şi sancţionarea constructorilor care nu respectă termenele de execuţie a lucrărilor de consolidare, vicepremierul a spus că amenzile sunt reglementate de Legea achiziţiilor publice şi Legea finanţelor publice.
”Partea de amenzi şi ce înseamnă o relaţie contractuală cu furnizorii sunt reglementate de Legea achiziţiilor publice şi Legea finanţelor publice. Deci, nu poate o lege privind finanţarea unui obiectiv să impună peste cadrul legal existent alte penalizări suplimentare, putem intra într-un infringement la nivel de Comisiei Europeane că nu ne referim doar la furnizori autohtoni, pot participa şi cei din UE, iar aplicarea unor sancţiuni suplimentare poate conduce la un infrigement. Dar pe cele două legi amintite avem toate sancţiunile necesare astfel încât furnizorii să se încadreze în termene să-şi respecte contractul”, a mai spus Sevil Shhaideh.