Sibiul, lăsat de izbelişte. Ce se întâmplă în oraş, după ce Klaus Iohannis s-a instalat la COTROCENI FOTO

Sibiul se mândrea în urmă cu câțiva ani că iese din iarnă fără gropi apărute din cauza înghețului și fără să aibă nevoie de o campanie de asfaltare și plombare, scrie turnulsfatului.ro. Nu mai este cazul. Luați spre exemplu ditamai craterul apărut pe strada Zaharia Boiu, chiar în fața Școlii Regina Maria, lângă trecerea de pietoni. Are mai bine de un metru lungime și pune în pericol copiii care merg la școală. „Pe stradă s-a asfaltat covor nou. În zona școlii Regina Maria, dar chiar în buza trecerii de pietoni, s-a format un mic crater ce se măreste pe zi ce trece. Mașinile vin, văd această groapa și dacă încearcă să o ocolească riscă să lovească pe cineva”, spune Bogdan Radu, un sibian îngrijorat. Lucrările pe această stradă au avut loc în perioada 3 noiembrie – 15 decembrie 2014. Înaintea acestei etape, s-a mai intervenit în perioada 11 august – 15 septembrie 2011, reparațiile fiind făcute de firma DPC.

Citeşte şi Klaus Iohannis i-a convocat pe Zgonea şi Tăriceanu la Cotroceni

Exemple de gropi nou nouțe găsiți și pe Bulevardul Vasilea Milea, în zona aflată la intersecția cu străzile Semaforului și Rahovei. Acestea sunt suficient de mari cât să poată provoca pagube unei mașini, având aproximativ 20 de centimetri lungime și aproape zece centimetri adâncime. Ultimele lucrări de asfaltare pe Bulevardul Vasile Milea au avut loc în toamna anului 2011, fiind executate tot de DPC.

Gropi „frumoase” puteți găsi și pe Bulevardul Corneliu Coposu, atât în fața maternității cât și în fața intrării principale în Spitalul Clinic Județean, pe ambele sensuri de mers. Acestea sunt vizibile, merită ocolite de către șoferi, dar nu intră în categoria „îți rupi pivotul”. De altfel, o groapă mai mică, însă vizibilă, a apărut și pe strada Bâlea, la nici 50 de metri de locuința președintelui României. În aceast caz, din cauza înghețului, pur și simplu s-a tocat covorul asfaltic în jurul unei guri de canalizare. Ultima asfaltare mare pe Bulevardul Coposu a avut loc în 2011, execuția aparținând DPC-ului, iar pe Bâlea tocmai în 2006, lucrările fiind executate de JV Strabag/Search Corporation.

Alte articole

Iohannis a promulgat legea, pensiile încasate ilegal nu se confiscă, sumele nu se restituie la stat

Unul dintre supravieţuitorii tragediei din Colectiv îl demolează pe Iohannis: „Acela a fost momentul în care eu am înţeles cât de mare e goliciunea interioară a persoanei Iohannis”

Singura autostradă care rezistă? Cea făcută de români!

Primul val de îngheț-dezgheț de anul acesta a găurit și asfaltul din cei aproximativ 50 de km de autostradă construită pe teritoriul județului Sibiu. Astfel, dacă nu veți fi atent, aveți șansa să intrați cu 130 de km/h în două gropi „consecutive” care se lărgesc pe zi ce trece în dreptul gropii de gunoi de la Cristian, pe sensul de mers către Sibiu, de exemplu. Cele două gropi au acum un diametru de aproximativ 50 de centimetri, având o adâncime de mai bine de o palmă. Iar dimensiunile cresc. Asfaltul în care au apărut a fost turnat de muncitorii asocierii Astaldi (Italia) – Euroconstruct Trading 98 (România) și a fost dat în folosință în decembrie 2013. Iar dacă pe porțiunea dintre Sibiu și Săliște (unde a lucrat asocierea amintită) au mai apărut gropi, dar care au fost rapid asfaltate, nu același lucru se spune despre bretelele de ieșire/acces de la Săliște, acolo unde o salbă de gropi este în așa fel apărută încât să îi întâmpine și pe cei care vin, dar și pe cei care pleacă. Tot Astaldi – Euroconstruct a lucrat și la respectivele bretele.
Deja celebra fisură de 50 de metri – astupată între timp – din lotul de autostradă cuprins între Săliște și Cunța și dat în funcțiune de italienii de la Impregilo în noiembrie anul trecut nu o punem la socoteală. Însă nu putem trece cu vederea gropile care iarăși se cască pe centura Sibiului, acolo unde au lucrat nemții de la Max Boegl. Cele din dreptul cartierului Gușterița au fost astupate zilele trecute cu un material dubios, dar altele răsar ca ciupercile mai ales acolo unde au fost constatate nereguli în primăvara lui 2013. Atunci expira garanția oferită de Max Boegl pentru cei 14,8 km de autostradă terminată după „lucrătura” constructorilor italieni de la Todini. Pentru remedierea amintitelor nereguli, cei de la Max Boegl au angajat o altă companie cu origini nemțești să le repare: este vorba de Geiger Transilvania. Printre „plombele” puse de muncitorii acesteia din urmă au început să cedeze mai ales cele din asfaltul podului cu nr. 17, cel care traversează calea ferată către Ocna Sibiului, pe sensul de mers către Sebeș.

Citeşte şi Oamenii Elenei Udrea, atac neaşteptat la Klaus Iohannis. E AROGANT şi NERECUNOSCĂTOR

Singura porțiune de autostradă din Sibiu care nu a cunoscut, până acum, nicio groapă este construită de Vectra Service, din Brașov, în continuarea celei executată de Max Boegl. Cei de la Vectra Service au construit o porțiune de doar 2,4 km de autostradă. Acum, firma brașoveană este în insolvență.

Între blocuri e și mai rău

Pentru sibienii care locuiesc pe strada Aleea Biruinţei, dar şi pentru cei care locuiesc în apropiere sau își duc copiii la şcolile şi grădiniţele din zonă, strada a devenit un traseu cu obstacole. Maşinile merg cu precauţii infinite, iar cei care se deplasează pe jos fac slalom printre gropi sau se înghesuie pe trotuarele abrupte, care la rândul lor sunt pline de alte gropi. În iunie 2013 pe Aleea Biruinţei au avut loc lucrări de modernizare a reţelei de canal. După ce au fost finalizate, în decurs de câteva săptămâni, strada a rămas neasfaltată încă vreo două luni, după cum povestesc sibienii care locuiesc în zonă. „Au turnat apoi un strat de asfalt, ca vai de el, strâmb şi deloc nivelat. Apoi când au început ploile s-au format şi gropile astea, care cresc pe zi ce trece, dar nu vine nimeni să le acopere”, spune domnul Ilie Petrea, care locuieşte în zonă. Oamenii sunt cu atât mai nemulumiţi cu cât, spun ei, plătesc impozite şi merită să aibă o stradă decentă. De la un capăt la altul strada este presărată cu gropi, unele de câţiva centimetri, iar altele de peste un metru. Cel mai rău este primăvara şi toamna, când gropile sunt pline de apă. „Acum că a plouat, trec oamenii cu maşina şi dau în gropi, apoi să apucă câte unul de înjurat de se aude până la etajul III”, povesteşte un alt sibian.

Întrecere între cartiere

Mândria sensului giratoriu de 45 de mii de euro din capătul Bulevardului Victoriei s-a stins într-o groapă. Cu diametrul inelului central de 16 metri, cu borduri prefabricate din beton de 20x25x50 de centimetri, cu o bandă de girație de 4,5 metri, cu un stâlp de iluminat fix în mijloc, de cum ieși din el, dai într-o groapă ce își face veacul de cum s-a dezghețat zăpada. Mai mult adâncă, decât largă, groapa îți face rost peste noapte de-un motiv de mers la service.
Nu departe de intersecția străzii Avrig cu Bulevardul Victoriei, mai sus amintită, găsim strada Cristianului. Panta Cristianului este una din zonele din oraș cu cele mai multe reparații, excavații, decopertări și asfaltări. Cu toate acestea, deși în zonă nu ar mai trebui să treacă același trafic greu cu care locuitorii erau obișnuiți înainte de finalizarea centurii ocolitoare, acum strada arată la fel de rău. Mașinile fac un veritabil slalom printre gropi și dealuri, iar cauza probabil va fi aruncată în grădina ultimilor muncitori care au „frăgezit” strada. Iar asta s-a întâmplat în vara anului 2013. De atunci, prăpădul.

O situație și mai dezarmantă se petrece în capătul Străzii Dimitrie Cantemir, colț cu strada Cristianului. Deși Cantemir a fost reabilitată complet, la scurt timp după această lucrare, o porțiune de câțiva zeci de metri a fost excavată pentru schimbarea rețelelor proaspăt schimbate. Lucrarea de mântuială realizată atunci reprezintă o adevărată provocare pentru taximetriști, singurii care se mai încumetă să intre pe aici. Ceilalți o fac pe străzile profesor Aurel Popa, respective profesor Aurel Decei. Aviz amatorilor.