UPDATE: Plenul Parlamentului European a adoptat, miercuri, rezoluția privind prioritățile politice ale PE pentru bugetul anual al UE pe 2018. Rezoluția a fost aprobată de eurodeputați cu 445 de voturi „pentru”, 134 voturi „împotrivă” și 101 abțineri.
Marți seară, proiectul de rezoluție referitoare la prioritățile Legislativului european privind bugetul UE pe anul viitor a fost dezbătut în plenul PE, după prezentarea documentului de către negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al UE pe 2018, europarlamentarul Siegfried Mureșan.
„Prioritățile noastre politice vor fi două, creștere economică și locuri de muncă, și, în al doilea rând, securitate. (…) Acestea sunt domeniile în care cetățenii Europei așteaptă acțiuni din partea UE, creștere, locuri de muncă și siguranță”, a declarat Siegfried Mureșan, în cadrul dezbaterii din plenul PE reunit la Strasbourg pe marginea priorităților politice ale Legislativului european privind bugetul Uniunii pentru 2018.
Negociatorul-șef al PE pe bugetul UE pe 2018 a explicat că pentru atingerea obiectivelor legate de creștere economică și crearea de locuri de muncă este nevoie ca UE să investească mai mult în „infrastructură, inovație, cercetare”.
„Să susținem mai mult IMM-urile, să investim mai mult în activitatea antreprenorială de înaltă calitate. Proiecte ca (…) Orizont 2020, COSME, Erasmus (…) trebuie să fie în bugetul UE pentru anul viitor, pentru că trebuie ca economia UE să devină mai competitivă, mai credibilă și în ochii investitorilor. În felul acesta vom asigura creștere economică și asigurarea locurilor de muncă”, a declarat Mureșan.
Referindu-se la domeniul securității, raportorul principal al PE pe bugetul UE pentru 2018 a subliniat că aceasta trebuie abordată, atât în planul intern al Uniunii, cât și extern.
„Pentru securitatea internă, după cum știm cu toții, există mijloace financiare în Secțiunea III, dar sunt foarte limitate. Întrebarea este cum vom putea avea impactul scontat cu resurse limitate? Și eu propun să consolidăm responsabilitatea agențiilor europene care au responsabilități în acest domeniu. FRONTEX, EASO, EUROPOL, EUROJUST trebuie să aibă o activitate mai bine susținută și să coopereze între ele pentru a crea un efect de sinergie”, a declarat Mureșan.
Tot în privința securității interne, el a punctat necesitatea existenței unor „proiecte pilot de apărare care au fost lansate anterior de către Comisie”.
„Până acum am cheltuit bani în cele 28 de state membre din Uniune pentru industriile apărării, pentru obiectivele de apărare, dar acum trebuie să cheltuim bani împreună pe plan european și să partajăm rezultatele”, a spus negociatorul-șef al PE pe bugetul UE pentru 2018.
El a vorbit și despre dimensiunea externă a securității UE. „Și aș dori să fim, din acest punct de vedere, solidari și în ce privește vecinătatea estică a UE, pentru că există țări care au semnat acordul de asociere, Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Ele, în clipa de față, sunt supuse unei politici mai agresive din partea Federației Ruse. Noi trebuie să consolidăm independența justiției, statul de drept, să contracarăm spălarea de bani în aceste state vecine. După aceea să ne concentrăm și pe vecinătatea din sud, nordul Africii, statele din Orientul Mijlociu. Și de aici vine spre noi un flux migrator. Trebuie ca UE să-i susțină pe refugiați în țările de origine”, a declarat Mureșan.
Europarlamentarul a vorbit în prezentarea sa și despre alte prevederi financiare ale bugetului UE pe 2018, subliniind necesitatea consolidării programului Erasmus și implementarea proiectului „Interail”, potrivit căruia fiecare tânăr european, la împlinirea vârstei de 18 ani, să poată beneficia din bugetul UE de o călătorie prin statele europene pe termen de 30 de zile pentru a învăța mai multe despre Europa, pentru a-și exersa cunoștințele de limbi străine deprinse în școală și a vedea care sunt eventuale șanse de încadrare în muncă. „Din acest punct de vedere, noi am solicitat Comisiei Europene să facă o propunere legislativă pentru ca proiectul Interrail să devină realist și durabil”, a mai spus Mureșan.
Comisarul european pentru buget Gunther Oettinger a declarat, la rândul său, că dezbaterea de marți seară din plenul PE reprezintă începutul pregătirii bugetului UE pentru 2018. „Am citit raportul colegului Mureșan și am citit atent prioritățile pe care le stabilește și pot să vă spun că, până acum, Comisia este de acord cu prioritățile și așteptările din acest raport pentru exercițiul bugetar 2018 și este de acord în mare parte. De altfel, liniile directoare care au fost stabilite în 21 februarie în Consiliu sunt în armonie cu punctele exprimate de către Parlament. Baza de pornire pentru o dezbatere bună a propunerilor bugetare este stabilită pentru că Parlamentul, Comisia și Consiliul vor discuta despre această planificare și bazele sunt bune”, a declarat Oettinger.
El a subliniat că bugetul UE pe 2018 nu va fi foarte diferit de bugetul Uniunii pentru anul în curs, dar a punctat necesitatea folosirii instrumentului flexibilității.
„Plecăm de la premiza că sarcinile noastre, prioritățile, dar și provocările vor fi similare cu cele din 2017, în mare parte. Pe de-o parte avem creșterea și investițiile în Europa, care trebuie să ducă la mai multă ocupare. Exact aceasta este o primă prioritate cu care suntem de acord. Și o a doua prioritate este securitatea. Având în vedere migrația, având în vedere și alte subiecte de actualitate e vorba de securitatea internă și externă și noi vom ține cont de aceste două subiecte în propunerea noastră bugetară pe care o vom face anul acesta, și vom ține cont de experiențe și de cheltuielile realiste pe care le vom avea”, a spus Oettinger.
Comisarul european pentru buget a precizat că pe 27 martie va avea loc o primă întâlnire în format „triloc”, Comisie-Consiliu-Parlament, pe marginea bugetului UE pentru 2018.
În cadrul dezbaterii, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a vorbit despre necesitatea evaluării impactului programelor derulate din bugetul UE.
„Pe lângă liniile generale, ce propun este de a vedea care au fost efectele fiecărui program sau acțiune finanțată și cum au fost cheltuiți banii europeni. Plătitorii de taxe au nevoie de aceste lucru, noi avem nevoie să reclădim încrederea în programele europene. De aceea susțin cu fermitate fonduri suplimentare pentru programele cu cel mai mare impact. Erasmus, Politica de Coeziune, Orizont 2020, fără însă a ignora nevoia de precizie, de inovație, de a investi în tineri. (…) Orice reformă a sistemului de finanțare european trebuie să țină cont de valorile noastre comune și mă refer aici la solidaritate și coeziune”, a declarat Negrescu.
Europarlamentarul Monica Macovei a afirmat în cadrul aceleiași reuniuni că numai „o disciplină bugetară” poate ajuta UE să reacționeze la situațiile de criză. Ea a subliniat necesitatea alocării unor fonduri suplimentare pe domeniile ce țin de „securitatea Europei și siguranța cetățenilor”. „De exemplu, bugetul actual al Fondului pentru Securitate Internă este de aproximativ 700 de milioane de euro pentru toate statele Uniunii și cred că este insuficient. El va trebui mărit în 2018 tocmai pentru a asigura o infrastructură eficientă, modernă în toate statele UE pentru a lupta cu terorismul și a proteja viețile oamenilor”, a spus Macovei.