„Vedem deficit în creștere, în ciuda creșterii economice înalte. Guvernul actual aplică exact rețeta eșecului economic patentată de Călin Popescu Tăriceanu în anii 2007-2008 (…). Ne aflăm acum exact pe drumul pe care ne-am aflat în anii 2007-2008, ni s-a părut că ne merge bine, dar am intrat frontal în viitoarea criză deoarece în loc să investim, să ne întărim economia, să atragem investitori, să îmbunătățim competitivitatea, băgăm toți banii în consum. Investițiile străine directe scad, crearea de locuri de muncă nu este accelerată, deficitul crește, asta înseamnă în cuvinte simple că după ce acest guvern nu va mai fi în funcție, românii vor fi lăsați cu mai multă datorie publică în spinare și cine va trebui să o plătească? Tot oamenii, prin taxe și impozite crescute”, a declarat Mureșan, într-o declarație la Bruxelles pentru jurnaliștii români.
Europarlamentarul PMP, care este și negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE în 2018, a ținut să avertizeze că o depășire a pragului de deficit bugetar de 3% va reprezenta „un semn de proastă purtare” de care vor ține seama și investitorii internaționali, pe lângă faptul că din partea Comisiei Europene se va începe procedura de sancționare a României.
„Consecințele unui deficit peste 3% sunt următoarele: Comisia Europeană va începe o procedură împotriva României și este un semn de proastă purtare pentru toți investitorii internaționali. Investitorii internaționali vor oferi de acum credite României la o rată a dobânzii mai mare, asta înseamnă că fiecare român va trebui să plătească mai mult pentru ca statul să se poată împrumuta. Creditarea spre economie va deveni mai scumpă, deci de aceea apelul meu pentru Guvern este că lucrurile trebuie făcute exact invers. Folosiți aceste vremuri economice bune, despre care știm cu toții că se vor termina la un moment dat, iar cei care nu spun aceste lucruri oamenilor nu sunt sinceri, folosiți aceste vremuri pentru a consolida bugetul, a-l reforma, gestionați banul public cu atenție, cu cumpătare, nu lăsați oamenii cu mai multă datorie în spinare la sfârșitul celor 4 ani de guvernare”, a afirmat Mureșan.
El s-a referit și la faptul că Guvernul actual construiește într-un mod netransparent proiectul de buget pentru anul următor.
„Nu am știut dimineață dacă Guvernul va prezenta astăzi sau nu un proiect de buget. Vicepremierul (Marcel Ciolacu — n.red.) ieri ne-a spus că mai degrabă săptămâna viitoare, nu știm când vor avea loc dezbaterile în Parlament, totul se întâmplă în mod netransparent”, a afirmat Mureșan.
Eurodeputatul PMP a mai arătat că în cadrul Parlamentului European a fost începută munca pentru bugetul UE în 2018 încă din luna ianuarie a acestui an, fiind aproape finalizată acum, la sfârșitul lunii noiembrie, după un îndelungat efort de consultare cu toți actorii implicați.
Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 6,6 miliarde de lei (0,79% din produsul intern brut) după primele 10 luni ale acestui an, de la 6,8 miliarde de lei (0,81% din PIB) în primele nouă luni, informează Ministerul Finanțelor Publice.
Față de primele 10 luni din 2016, deficitul bugetului general consolidat a crescut de cinci ori, de la 1,3 miliarde de lei (0,17% din PIB) în perioada ianuarie — octombrie 2016 la 6,6 miliarde de lei.
Pentru întregul an, ținta de deficit bugetar este de 2,96% din PIB.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult, până la 3,9% din PIB, și să ajungă la 4,1% în 2019.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a trimis un comunicat potrivit căruia România nu a luat măsuri eficiente în urma recomandării Consiliului din luna iunie și, în consecință, propune Consiliului European să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate țării pentru a-și corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.
În data de 16 iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare potrivit căreia ritmul nominal de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depășească 3,3% în 2017, corespunzător unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP — Significant Deviation Procedure).
Acum, Executivul comunitar arată că România urmează o politică fiscală prociclică pe fondul unei creșteri economice puternice. De aceea, în absența unor măsuri eficace din partea țării, „Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 0,8% din PIB în 2018”.