Siegfried Mureşan, înaintea consultărilor de la Cotroceni: „Dorința PSD este să controleze guvernul, fără a-și asuma răspunderea pentru guvernare”

Siegfried Mureşan nu crede că Sorin Grindeanu va fi nominalizarea lui Nicuşor Dan pentru postul de premier. „Cu PSD, realitatea este mereu pe dos decât ceea ce susțin ei.
Sorin Grindeanu ne spune că vrea sa fie prim-ministru și că este pregătit.
În realitate, fuge de această funcție din momentul în care a depus moțiunea de cenzură în luna aprilie.
PSD ne spune că are program de guvernare.
În realitate, nu au nimic și speră să nici nu trebuiască să facă unul.
Întrebarea este următoarea: știu ei mai multe decât știm noi noi privind desemnarea viitorului premier?
Știu ei că vor fi scutiți de desemnare astăzi?
Dorința PSD este să controleze guvernul, fără a-și asuma răspunderea pentru guvernare”, a scris Siegfried Mureşan pe Facebook.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Siegfried Mureșan invocă exemplul Spaniei și pune anticipatele pe masă: Într-o democrație funcțională, o opțiune poate fi întoarcerea la cetățeni

Alte articole

Luca Niculescu, despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan: „Este un om foarte implicat în viața cetății”

Nicușor Dan susține că România este dispusă să plătească pentru menținerea trupelor SUA în România. Președintele american Donald Trump va lua o decizie în această privință în decembrie (surse)

Mureșan a invocat exemplul Spaniei, unde premierul a anunțat organizarea alegerilor anticipate pe 29 noiembrie, dar și situația altor state europene care au recurs la acest mecanism în ultimii ani.

„Doar în ultimii cinci ani, 10 din 27 de state membre ale Uniunii Europene au organizat alegeri parlamentare anticipate, inclusiv cele mai mari state membre – Franța, Germania, Italia și Spania. La acestea se adaugă Marea Britanie și Republica Moldova”, a transmis Siegfried Mureșan, luni, pe Facebook.

Mureșan: Unele state au organizat mai multe rânduri de anticipate

Potrivit europarlamentarului, recurgerea la alegeri înainte de încheierea mandatului parlamentar nu reprezintă o situație neobișnuită în Europa, unele țări organizând chiar mai multe rânduri de alegeri anticipate în ultimii cinci ani.

Mureșan leagă această soluție de situațiile în care negocierile politice și configurația existentă în Parlament nu mai permit depășirea unei crize.

„Alegerile anticipate sunt un mecanism democratic pentru situațiile în care o criză politică nu mai poate fi depășită prin formulele parlamentare existente”, a afirmat europarlamentarul.

Acesta susține că, într-un asemenea scenariu, decizia poate fi readusă în fața electoratului.

„În astfel de momente, într-o democrație funcțională, o opțiune poate fi întoarcerea la cetățeni”, a conchis Siegfried Mureșan.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat luni convocarea alegerilor anticipate pentru data de 29 noiembrie. Scrutinul ar putea consemna sfârșitul guvernului de stânga, unul dintre ultimele puternice din Europa. Situația în Spania este tensionată din cauza crizelor locuințelor și din Ceuta.

Preşedintele Nicuşor Dan a convocat din nou partidele parlamentare la consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui nou premier şi a precizat că va face un anunţ luni seară. Este aşteptat numele celui de-al patrulea premier desemnat, după ce Eugen Tomac, Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan nu au reuşit să întrunească o majoritate. Sunt deja îndeplinite condiţiile declanşării alegerilor anticipate, dar preşedintele nu le consideră o soluţie, în ciuda faptului că mai multe partide le solicită.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, consultările cu partidele încep la ora 14.00 şi se vor derula după următorul program:

14:00 – Partidul Social Democrat (PSD)

14:30 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)

15:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL)

15:30 – Uniunea Salvaţi România (USR)

16:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)

16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale

17:00 – Partidul S.O.S. România (SOS)

17:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT)

18:00 – Grupul parlamentar Uniţi pentru România

18.30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România

19.00 –  Parlamentarii neafiliaţi

La finalul zilei, preşedintele Nicuşor Dan ar urma să anunţe cel de-al patrulea nume de premier desemnat de când s-a declanşat criza politică în luna mai.

Pe 5 mai 2026, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE – Întâi România.

De atunci, România este condusă de un guvern interimar, deşi termenul constituţional de 45 de zile pentru interimat a expirat de mult, fără ca vreo sancţiune să intervină.

Zi decisivă la Cotroceni. Nicușor Dan se consultă iar cu liderii partidelor și face o nouă desemnare de premier. Cine se află pe ”lista scurtă” pentru șefia viitorului guvern ”

Actualul guvern a ajuns însă într-un impas – este nevoie de rectificare bugetară, iar un guvern demis nu o poate face. De asemenea, trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, astfel încât să fie evitate problemele unei adoptări tardive a Legii bugetului pentru 2027.

Preşedintele Nicuşor Dan a desemnat până acum trei persoane să construiască guverne, dar fără succes deocamdată.

Primul premier desemnat, Eugen Tomac, nici nu a mai ajuns în Parlament: şi-a depus mandatul după ce a constatat că nu poate strânge numărul de voturi de învestitură.

Al doilea premier desemnat, liberalul Adrian Veştea, a ajuns la vot pe 22 iunie şi a fost respins. A primit 189 de voturi „pentru” şi 23 „împotrivă”, dar doar 287 din cei 465 de parlamentari au fost prezenţi în sală. PSD a votat pentru Guvernul Veştea.

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit atunci despre „jocuri de culise” şi trădări, întrucât desemnarea lui Veştea s-a făcut fără consultarea partidului. Liberalii au reiterat ideea că nu mai intră la guvernare alături de PSD. Mai mulţi parlamentari liberali au fost excluşi din partid, iar conducerile unor filiale acuzate de trădare au fost înlocuite.

Cea de-a treia persoană care a încercat să obţină majoritatea pentru învestirea unui Guvern a fost Siegfried Mureşan. Acesta a fost nominalizat de către preşedintele Nicuşor Dan, pe 19 septembrie 2026, însă guvernul pe care l-a propus a obţinut doar 182 de voturi „pentru”, necesarul fiind de cel puţin 233.

Dacă între primele nominalizări şi cea a lui Siegfried Mureşan preşedintele Nicuşor Dan a lăsat să treacă luni de zile, săptămâna trecută a anunţat consultări oficiale cu partidele în aceeaşi zi în care a avut loc şedinţa de plen a Parlamentului pentru investirea Guvernului Mureşan.

Tot atunci a promis că luni seară, la finalul consultărilor, va prezenta un nou nume de premier.

CE SPUNE CONSTITUŢIA

În urma respingerii Guvernului Veştea şi Guvernului Mureşan, sunt întrunite condiţiile dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate.

Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Preşedintele Nicuşor Dan a cerut, în repetate rânduri, partidelor politice responsabilitate şi soluţii concrete pentru rezolvarea crizei politice, apreciind că alegerile anticipate nu sunt o soluţie.

„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii – şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta”, a transmis preşedintele.

De asemenea, a anunţat că nu-şi doreşte dizolvarea Parlamentului.

„Eu îndemn partidele – pentru că e o chestiune serioasă, totuşi – îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii… în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (…) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta”, a afirmat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat pentru Antena 3, la finalul vizitei la New York.

Decizia preşedintelui Nicuşor Dan de a nu declanşa alegerile anticipate, deşi criticată de o parte dintre liderii politici şi persoanele care postează comentarii pe pagina de Facebook a şefului statului, a fost apreciată de specialiştii Agenţiei de rating S& P în raportul prin care reconfirmau ratingul de ţară.

„Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă”, se arată în raportul agenţiei de rating.