Iată avantajele aditivilor alimentari:
Citeşte şi Cele mai nocive ingrediente din alimentele pe care le consumi zilnic
1. Unii coloranţi alimentari sunt făcuţi din gândaci. CI 75470 nu vă spune nimic. Dar Cochineal? Dar acid carminic? Sau Carmin? Respectivul produs folosit pe post de colorant în prepararea alimentelor şi produselor cosmetice sub denumirea de E120 este obţinut prin uscarea şi zdrobirea unei specii de gândaci din insulele Canare şi Peru. Pentru a obţine 250 g de carmin e nevoie de aproximativ 70.000 de insecte.
2. Ginul tonic are un ingredient folosit şi împotriva malariei. Chinina este o substanţă care anihilează simptomele malariei şi care, totodată, dă gustul amărui din apa tonică. Potrivit legendelor urbane, ginul tonic a fost inventat de ofiţerii britanici pentru a da un gust mai bun medicamentelor împotriva malariei. Folosit în medicamente, chinina are efecte adverse serioase.
3. Sulfiţii pot cauza astm. Sulfiţii păstrează culoarea alimentelor şi îndepărtează bacteriile care pot apărea în vin, fructe uscate, cartofii congelaţi, creveţii proaspeţi, gemuri şi jeleuri. Pentru majoritatea oamenilor sunt inofensive, însă pentru o categorie mică (5%) poate duce la astm. Ca să previi îmbolnăvirea ar fi indicat să ocoleşti produsele pe a căror etichetă scrie dioxid de sulf, sulfit de sodium (potasiu), bisulfit sau metabisulfit.
Citeşte şi Substanţe chimice care îţi dau peste cap hormonii
Aditivi alimentari #1: Şelac. Toată lumea ştie că şelacul se foloseşte în industria prelucrării lemnului. Este o răşină naturală provenită din grăsimi animale (mai exact din excrementele unei insecte tropicale – Kerria lacca) sau obţinută prin procesare chimică care se foloseşte la lustruirea mobilei sau a instrumentelor muzicale. Ştiai însă că se foloseşte şi în alimentaţie? Mai exact la prepararea unora dintre jeleuri. Se pare că „ingredientul” este folosit de unii exportatori şi pentru luciul extrem de îmbietor al fructelor.
Aditivi alimentari #2: Cărbunele animal. În mod normal zahărul nu este alb. El este trecut prin mai multe procedee prin care este „decolorat”, iar unii producători folosesc filtre din cărbune animal (provenit din oase de vită uscate la soare).
Citeşte şi Aditivi alimentari de care ar trebui să te fereşti
Aditivi alimentari #3: Carminul. Carminul este o altă substanţă naturală. În sensul că e obţinută din cochilia unui gândac din natură, asemăntor cărăbuşului. Carminul este folosit şi în colorarea alimentelor, nu numai la manichiură. Dacă azi ai mâncat ceva roşu, e posibil să fi fost de la carmin. Cum se obţine această substanţă? Ei bine insectele se expun la soare puternic sau se fierb, apoi se pun la uscat, se transformă în pudră şi se bagă la cuptor pentru a obţine un maxim de culoare. De obicei ouăle acestor insecte au o concentraţie mai mare de carmin. Ce se colorează cu carmin? Iaurturile, produsele de patiserie etc.
Aditivi alimentari #4: Arome naturale. Pentru că mulţi oameni au intrat în isteria alimentaţiei sănătoase şi sunt atenţi la etichete, s-a găsit soluţia: distragerea atenţiei cu eticheta „Arome naturale”. Când cumperi un suc de portocale pe care vezi scris „Arome naturale” eşti tentat să crezi că aromele vin de la portocale. Greşit. Termenul „arome naturale” poate însemna orice. Şi urina de pisică e naturală. Aşa că nu te relaxa dacă vezi o astfel de etichetă. Dimpotrivă! Ştiai că unele îngheţate conţin spermă de ţap? Ştiai că în unele restaurante din Franţa, cartofii se prăjesc în untură de raţă sau de cal? Poate nega cineva aroma naturală?!
Aditivi alimentari # 5: Bacteriofage. În Statele Unite a fost aprobată în 2006 utilizarea bacteriofagelor pentru uciderea microbilor din carnea folosită la prepararea hamburgerilor, cremvurştilor şi a cârnaţilor. Mai exact pe carne se pulverizează un mix de virusuri bacteriofage care elimină microbii cu potenţial de risc.
Citeşte şi Aditivii alimentari din pâine, extrem de periculoşi pentru sănătate