Sile Cămătaru se pregăteşte să iasă din închisoare. Ce i-a confiscat instanţa celui mai temut interlop din România

Curtea de Apel București și-a declinat în favoarea Curții supreme competența în soluționarea căii extraordinare de atac a lui Sile Cămătaru, care mai are o contestație la executare pe rolul Judecătoriei Moreni (în pronunțare pe 6 iulie) și o cerere de întrerupere a executării pedepsei la Judecătoria Pitești (în pronunțare pe 10 iulie).

Pe data de 06.02.2020, Sile Cămătaru a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare pentru proxenetism, acesta fiind un dosar separat față de cel vizat în contestația în anulare.

Dar cum pedepsele se contopesc urmând persoana găsită vinovată să o execute pe cea mai grea, Sile Cămătaru a atacat condamnarea din 2017.

Pe data de 06.02.2020 Curtea de Apel a revocat liberarea condiţionată a lui Sile Cămătaru şi a dispus ca acesta să execute şi un rest de pedeapsă de 1.210 zile închisoare din pedeapsa de 13 ani închisoare dintr-o condamnare pronunțată de Înaltă Curte în 2012.

Alte articole

Primele declarații ale lui Cătălin Cherecheș, din arestul din Germania. Ce strategie adoptă fostul primar pentru a scăpa de închisoare

Cristian Cioacă, fostul soţ al Elodiei Ghinescu, şi-a anulat contestaţia în anulare şi rămâne după gratii

Instanța i-a confiscat lui Sile Cămătaru prezervativele

Astfel, Sile Cămătaru s-a ales cu peste 9 ani de închisoare, dar cum acesta a petrecut mai mult timp în pușcărie decât în libertate, mare parte din pedeapsă este executată fie în detenție, fie în arest preventiv.

„Condamnă pe inculpatul Balint Vasile la pedeapsa principală de 6 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism în formă continuata .
Revocă liberarea condiţionată şi dispune executarea restului de pedeapsă de 1210 zile închisoare din pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 114/03.02.2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 13805/3/2007, definitivă prin decizia penală nr. 1523/11.05.2012, a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.
(Dispune ca – n.r.)inculpatul Balint Vasile execute pedeapsa principală de 6 ani şi 1.210 zile închisoare şi pedeapsa amenzii de 5.000 lei și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b și d Cod penal” se arată în minuta deciziei definitive din 06.02.2020.

Citeşte şi: Primul terorist al României, Omar Hayssam, vrea să fie egalul lui Ciucă. Sirianul îşi scrie teza de doctorat în închisoare

Condamnarea a venit în dosarul prostituatelor de lux în care o instanţă inferioară a dispus „confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a unui dispozitiv electroşoc model TWL10, carcasă din material plastic de culoare neagră. În temeiul art. 112 alin. lit. b C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a 93 (nouăzeci şi trei) de prezervative inscripţionate London”.

În acelaşi dosar, au fost condamnaţi pentru proxenetism patroni şi angajaţi ai unor cazinouri şi saloane de masaj din Capitală, majoritatea primind pedepse cu suspendare.

Zeci de persoane au fost trimise în judecată în acest dosar alături de Sile Cămătaru, printre care Adrian Panduru zis „Limbă”, Liron Halevi, Nelu Aliuţă zis „JB”, Ion Teodor zis „Teo”, Amiran Dzanashvili, Julya Mazirov, Tov Israel Mazal.

Procurorii susţin că, în perioada iunie – octombrie 2014, Sile Cămătaru, având ajutorul lui Adrian Panduru, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin. La rândul său, Adrian Panduru se ocupa de racolarea clienţilor, îndeosebi străini veniţi pentru a practica jocuri de noroc în cazinouri din Capitală, jocuri care erau interzise în statele acestora de origine.

În contestația în anulare Vasile Balint scrie că vrea să scape, însă, de o pedeapsă mai veche, de 5 ani și 6 luni la care fusese condamnat în 2017 în dosarul penal privind răfuielile în plină stradă dintre Clanul Cămătarilor și Clanul Sportivilor.

În acelaşi dosar, Ion Balint, zis „Nuţu Cămătaru”, a fost condamnat atunci la 5 ani şi 5 luni închisoare cu executare. Mario Nuţu Balint, fiul lui Sile Cămătaru, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, iar Radu Cristian Roşca, unul din liderii clanului „Sportivilor”, a fost condamnat la 9 ani închisoare.

Ce a scris Sile Cămătaru în contestația în anulare

Curtea de Apel București a pus în discuţie la termenul din 11.05.2023 excepţia de necompetenţă materială a instanșei și a dispus declinarea de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.

Iată ce au reținut judecătorii în motivarea soluției de declinare:

„Prin încheierea de şedinţă din 25.01.2023 Curtea a procedat la recalificarea cererii ca fiind o contestație în anulare.

În contestaţia în anulare formulată, persoana condamnată (Balint Vasile – n.r.) a arătat, printre altele, că aceasta priveşte pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare la care a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea 39/2003 (n.r. –constituirea de grup infracțional organizat).

Reţine Curtea că prin Sentinţa penală din 12.02.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-au dispus următoarele cu privire la condamnatul (Balint Vasile – n.r.):
Condamnă inculpatul (Balint Vasile – n.r.) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj.

Constată că pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare prin nerecurare la data de 02.11.2012 reprezintă prim termen al recidivei postcondamnatorii pentru fapta de mai sus.

Contopeşte pedeapsa stabilită prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa menţionată mai sus, respectiv 4 ani şi 17 zile închisoare şi aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani şi 17 zile închisoare la care adaugă un spor de 43 zile închisoare, în final inculpatul executând 4 ani şi 2 luni închisoare.

Citeşte şi: Expertiza în cazul accidentului produs de Monica Macovei este gata! Ce au descoperit procurorii

Condamnă inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire.

Revocă liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 13 ani închisoare menţionată mai sus şi contopeşte restul neexecutat de 1.234 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.

Condamnă inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Contopeşte pedeapsa stabilită prin prezenta cu restul neexecutat din pedeapsa de 13 ani menţionată mai sus, respectiv 3 ani 10 luni şi 28 zile închisoare şi aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare.

Contopeşte pedepsele stabilite prin prezenta, aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an închisoare, în final inculpatul executând 7 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată prevenţia în cauză, respectiv 22.02.2013-11.11.2013 şi de la 23.09.2015 la zi. Deduce din pedeapsă durata executată, respectiv 01.11.2011-19.12.2011, 13.05.2012-23.11.2012.

Reţine Curtea că potrivit art. 429 din Codul de procedura penală, „contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere” (…) Pe cale de consecinţă, instanţa constată că, în cauza de față, competenta materială aparţine Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.

Citeşte şi: Comisia Europeană a realizat raportul. Ce părere are Ursula von der Leyen despre justiția din România