Silviu Prigoană, detalii cutremurătoare despre cum și-a pierdut piciorul. Afaceristul a făcut câteva dezvăluiri cutremurătoare la emisiunea lui Dan Capatos.
„Când am avut accidentul, de fapt s-a învârtit un grătar la cerealele alea de la depozit, era un melc care ducea cerealele în hală la prelucrat. S-a învârtit un grătar și mi-a căzut piciorul înăuntru și mi l-a prins acolo. Mi l-a rupt și mi l-a întins vreo trei metri, nu mi s-a rupt tendonul și laba piciorului s-a plimbat cam trei metri în față, cu mușchiul astă din spate, cu tot. Și când au venit cu salvarea, nu aveau curaj să intre la mine. Eu am stat vreo jumătate de oră în utilaj. Ei au încercat, dar când au văzut care e treaba… Norocul a fost că aveam la mine o cheie franceză și am dat cu ea în butonul mare și roșu și s-a oprit instalația. Pe urmă a venit un coleg când m-a văzut, i-a anunțat pe toți, au dat telefon la salvare, dar salvarea a venit după vreo jumatate de oră”, a spus Silviu Prigoană.
„În primele cinci minute eu nu am simțit nimic din cauza șocului. Mi-am dat repede seama că este în neregulă. Era acolo o lampă, am luat cordonul și mi-am făcut garou pe picior, l-am strâns. Când a venit felcerul și au auzit despre ce este vorba nu a avut curaj să intre. Au început cu aparatul de sudură să taie echipamentele pe acolo, dar nu s-a putut face nimic. Felcerul îmi spunea că va fi ok, că mergem la chirurgie și îl pun la loc, zicea că mergem la spital, dar piciorul era prins acolo. I-am zis să îmi dea trusa medicală și am luat eu foarfeca și am tăiat eu tendonul ala de acolo, ca să putem pleca la spital. Ei nu aveau curaj să îl taie și eu îi spuneam taie tendonul ăla, mușchiul ăla! Când l-am tăiat, a sărit piciorul”, a precizat afaceristul.
„Pentru că mușchiul din spate mi l-a întins foarte mult, nu mai aveam vascularizare la el. Medicii au încercat să îmi păstreze mușchiul cât de lung, ca să îmi acopere cât de cât osul, ca să mă poată proteza, dar piciorul mi-a intrat în cangrenă, nefiind vascularizat. Am avut încă trei operații. Și având trei operații succesive, din săptămână în săptămână, la ultima operație, timp de opt minute, am murit, opt minute am fost în moarte clinică, din cauza anesteziantului, care era prea mult. Eu am avut tot timpul impresia, până am văzut prima proteză cum arată, că eu o să am o coadă de mătură, ca pirații. Am conștientizat cam după un an de zile ce s-a întâmplat. Prima dată toată lumea vine și îți plânge de milă, după care încept să te rejecteze, pentru că nu mai poți juca fotbal, nu mai poți să mergi cu ei și te izolează, chiar dacă nu intenționat”, a ăncheiat Silviu Prigoană.